Povestea de 50 de ani a liderului pieței românești de lactate. Prin ce transformări a trecut în tranziția de la comunism la capitalism
Istoria Albalact, liderul pieței românești de produse lactate, începe în 1971, într-o vreme în care regimul comunist voia ca fiecare județ din România să dezvolte industria alimentară și cu un produs care se regăsește în continuare pe rafturile magazinelor: untul…
Istoria Albalact, liderul pieței românești de produse lactate, începe în 1971, într-o vreme în care regimul comunist voia ca fiecare județ din România să dezvolte industria alimentară și cu un produs care se regăsește în continuare pe rafturile magazinelor: untul Albalact 65%. Acesta și-a păstrat imaginea și ambalajul inițiale, dar, de-a lungul timpului, compania a lansat branduri noi, care au devenit sinonime cu schimbările care s-au petrecut în cei 50 de ani de istorie. Ce se ascunde în spatele succesului companiei născute în comunism, care face performanță în capitalism?
Investiții, marketing și inovație sunt pilonii care au susținut afacerile Albalact. De la primele branduri lansate, Albalact a continuat să investească în mărci, în tehnologie modernă, în concepte noi la nivel de produs și de ambalaj. În spatele evoluției Albalact stă foarte multă muncă, oameni care au crezut în potențialul companiei, viziune și, desigur, brandurile care au devenit mari”, descrie Giampaolo Manzonetto, directorul general al Lactalis România secretul performanței companiei. Singurul producător român înființat în comunism a reușit, în numai câțiva ani de la lansarea primului său brand post-revoluționar, să urce în topul celor mai mari procesatori de lactate și este în prezent cel mai mare jucător în industria lactatelor, cu o cifră de afaceri de peste 140 de milioane de euro în 2019. Compania are două fabrici de procesare – fabrica de la Oiejdea din județul Alba, una dintre cele mai mari și mai moderne din Europa de Sud-Est, potrivit directorului general al Lactalis România, și fabrica Rarăul de la Câmpulung Moldovenesc din județul Suceava.
Albalact are un portofoliu de cinci branduri și peste 250 de sortimente de lactate, este liderul categoriei de lapte și de iaurt alb cu brandul Zuzu și are cel mai vândut brand de unt și de smântână – brandul tradițional Albalact.
Toate acestea sunt rezultatul unei tradiții 50 de ani în România, pe care compania o aniversează chiar anul acesta. Istoria Albalact a început în 1971, într-o vreme în care regimul comunist dorea ca fiecare județ din România să dezvolte propria industrie alimentară. Anii de după Revoluție au găsit fabrica Albalact aproape în pragul falimentului, însă decizia statului de a vinde societatea și curajul antreprenorului local Raul Ciurtin au salvat compania.
Primul moment cheie în evoluția Albalact a fost acela când compania, aflată la limita falimentului, a ieșit din proprietatea statului și a devenit o afacere privată locală. Au urmat infuzii de capital, investiții majore și tehnologizare de la temelie. „Conjunctura pieței în anii de început era prielnică. Industria lactatelor din România avea un mare potențial de dezvoltare la momentul respectiv, urmare a normelor impuse de Uniunea Europeană privind laptele-materie primă și procesarea lui. Asta a dus la închiderea producătorilor neconformi și la dezvoltarea producătorilor care au reușit să se alinieze la aceste norme și să retehnologizeze fabricile. Încă de la început, managementul companiei a înțeles că, în această industrie, cheia se află în marketing și inovație.”
Directorul general al Lactalis România observă că la acea vreme, în anii 2000, era destul de greu să treci de la statutul de jucător regional cu imagine și denumire de fostă întreprindere de stat, într-un jucător național. Cheia au fost însă brandurile pe care Albalact le-a creat – Fulga, Zuzu, Albalact – unele dintre ele poate avangardiste pentru timpurile de care vorbim, dar care au revoluționat industria. Fiecare dintre ele are astăzi rezonanță în piața românească. De asemenea, mutarea producției din vechea fabrică și construcția de la zero a noii fabrici Albalact la Oiejdea – cea mai mare investiție greenfield din regiune – a fost un alt moment de referință, pentru că a permis mărirea capacității de producție și a deschis drumul companiei către poziția de lider de piață.
Un an mai târziu, Albalact a făcut și prima achiziție – fabrica Rarăul din Câmpulung Moldovenesc, pe care a retehnologizat-o pentru a dezvolta segmentul brânzeturilor. Rarăul avea, la rândul său, o tradiție veche în producția de lapte și brânză, însă, ca și Albalact în anii 2000, Rarăul era un brand local. Intrat în portofoliul Albalact, Rarăul a devenit brand național și și-a diversificat portofoliul de lapte și brânzeturi. „Mai departe, Albalact a continuat să mizeze tot pe investiții, pe inovații și pe o strategie de afaceri adaptată permanent la tendințele de consum. Mai mult, și-a construit și dezvoltat propriile servicii de distribuție și logistică la nivel național și le-a îmbunătățit constant.”

Giampaolo Manzonetto, director general, Lactalis România: „Pentru grupul Lactalis, România a devenit cea mai mare țară din Europa de Sud-Est ca importanță a afacerilor și a pieței de dezvoltare, în urma achizițiilor celor trei companii locale importante. În plus, România a devenit un pol strategic de business și în alte țări, prin exporturile pe care le face sau le pregătește.”
În 2015, Albalact a câștigat pariul marilor jucători din piață și a urcat pe poziția de lider, în care se află și astăzi. Un an mai târziu, Albalact (împreună cu Albalact Logistic și Rarăul) a devenit parte a grupului cu origini franceze Lactalis – cea mai mare companie de lactate din lume, prezentă în 83 de țări de pe toate continentele. De-atunci, compania a beneficiat în continuare de investiții, în special la nivel de tehnologizare și automatizare, dar și la nivel de branduri și dezvoltare de portofolii, punctează Giampaolo Manzonetto.
„Pentru grupul Lactalis, România a devenit cea mai mare țară din Europa de Sud-Est ca importanță a afacerilor și a pieței de dezvoltare, în urma achizițiilor celor trei companii locale importante. În plus, România a devenit un pol strategic de business și în alte țări, prin exporturile pe care le face sau le pregătește”, descrie el perspectiva giganților internaționali asupra pieței locale. De asemenea, el precizează că integrarea s-a produs fără probleme, mai cu seamă datorită filosofiei companiei franceze, asemănătoare cu a businessului românesc: „Lactalis nu este o corporație în adevăratul sens al cuvântului și nu are un singur model de business, pentru că a pornit la rândul său ca o afacere de familie la începutul secolului 20 și, de-atunci, investește în businessuri și branduri locale. Desigur, într-un grup atât de mare este foarte importantă colaborarea internațională și există proceduri unitare pe segmentele cele mai importante – financiar, siguranța alimentară, controlul calității – pe care le-am adoptat și la nivel local. Altfel, modelele locale de business rămân funcționale”.
El menționează că unul dintre avantajele faptului că Albalact face parte din grupul Lactalis este posibilitatea de activare a unor sinergii – intrarea pe segmente și categorii noi de piață cu investiții minime, accesând în acest sens resursele fabricilor pe care grupul francez le are în regiune. „Sinergia s-a produs și în cazul furnizorilor, în special a celor internaționali, fiind un lucru firesc să avem furnizori comuni, negocierile se poartă la alt nivel. Faptul că acum avem 5 fabrici în România ne-a permis, de asemenea, să accesăm tehnologiile tuturor fabricilor pentru dezvoltarea brandurilor si a produselor noi în fiecare dintre companii. Și pentru eficientizarea operațiunilor logistice am creat o sinergie la nivel de logistică. La fel și la nivelul resurselor umane – exista o coordonare comună în structura de top management.” În prezent, în grupul Lactalis România sunt peste 2000 de oameni care lucrează pentru cinci companii, în cinci fabrici, dintre care circa 1.000 lucrează pentru Albalact.
În 2008, LaDorna a fost prima companie care a intrat în grupul Lactalis, în 2011 – Parmalat, a urmat Albalact în 2016 și Covalact – în 2017. Trei companii sunt active în industria lactatelor (Dorna Lactate, Albalact si Covalact), una în industria sucurilor – Parmalat și o companie de logistică – Lactalis Logistic, fosta Albalact Logistic. Grupul deține șase branduri locale de notorietate – Zuzu, Albalact, Fulga, LaDorna, Covalact, Rarăul și patru branduri internaționale – Parmalat, Santal, President, Galbani. Vând peste 200.000 tone produse finite anual, și avem o cifră de afaceri de aproximativ 250 de milioane de euro.

„Suntem lider pe piața lactatelor, cu peste 20% market share. Suntem cel mai mare colector de lapte din România și procesăm aproape 250 de milioane de litri de lapte pe an”, precizează el. Exporturile nu au o pondere foarte mare în businessul din România în prezent, însă Giampaolo Manzonetto spune că își doresc să majoreze acest procent. Brandul Zuzu a intrat de doi ani pe piața din Republica Moldova și au și alte exporturi constante în Bulgaria, Macedonia, Grecia, Spania, nu doar cu brandurile companiei Albalact, dar și cu alte branduri românești din grup. Alte exporturi la nivelul Lactalis România cuprind cantități mari pentru alte filialele al Grupului Lactalis în alte țări – cum este crema de brânză President care se produce în fabricile din România și este exportată în 38 de țări: „Vom merge pe această strategie în continuare. Vrem să ne extindem la nivelul exporturilor cu companiile românești din grup, pentru a fi un operator important pentru Europa de Sud.”
În ceea ce privește investițiile realizate recent în România, după finalizarea achizițiilor companiilor Albalact și Covalact, acestea au fost direcționate către creșterea capacităților de producție prin retehnologizare și automatizare, lucru care ne-a permis extinderea portofoliilor și majorarea exporturilor. Doar în fabrica Albalact din Oiejdea au investit în ultimii doi ani, peste 4 milioane de euro. O altă etapă investițională parcursă la nivelul Lactalis România a vizat sistemele IT și logistica. „Noi nu am oprit investițiile nici în pandemie, anul 2020 a fost clar anul cu cele mai mari investiții din istoria Lactalis în România, la nivelul tuturor companiilor românești din grup – investiții în fabrici, în resurse umane, flotă, logistică.” Giampaolo Manzonetto precizează că investițiile locale rămân și anul acesta un pilon strategic de dezvoltare a Lactalis în România – cu focus pe investiții în extinderea capacităților de productie și în managementul calității, cu obiectivul de a dezvolta brandurile românești, dar și de a accesa și mai multe piețe externe. „Diversificarea portofoliilor de produse este un pilon important pe care se bazează planurile de creștere, atât ale Albalact, cât și ale celorlalte companii din grup. Iar când vorbim despre diversificare, vorbim și despre intrarea în segmente și categorii noi de piață.” Manzonetto punctează că, unul din avantajele de a face parte dintr-un grup internațional cum este Lactalis este și posibilitatea de a accesa resurse din afara țării care contribuie la dezvoltarea portofoliilor locale, iar pentru o companie mare cum este Albalact este foarte important.”
În ceea ce privește evoluția businesului în contextul COVID-19, Giampaolo Manzonetto spune că dinamica și viteza de adaptare la noile condiții de piață au fost esențiale pentru a reuși în business. „Pandemia a adus schimbări în obiceiuri de consum, în criteriile după care facem cumpărături, în fluxuri logistice. Până la începutul lui 2020, în România exista un curent de optimism care se trasforma în putere de cumpărare si consumerism. Piața lactatelor se remarca printr-o tendință de premiumizare, determinată de sofisticarea gusturilor și alegerilor consumatorilor.”
În termeni de vânzări, consumul de lactate s-a dublat în martie 2020 din cauza panicii și a tendinței de a stoca marfa mai puțin perisabilă, observă el, referindu-se la consumul de produse de bază – lapte, unt, iaurt, smântână. Drept urmare, și vânzările companiilor din grupul Lactalis au înregistrat o creștere explozivă în lunile martie și aprilie, influențate în mod clar de situația specială. Ulterior, vânzările și-au reluat dinamica normală, a urmat o perioadă de stagnare pe timpul verii și chiar de scădere, în urma închiderii canalului HoReCa și a școlilor, măsuri ce au avut un impact important și în businessul lor. Spre sfârșitul anului au înregistrat însă, din nou o evoluție bună, în creștere, influențată și de noile lansări de produse, care au avut succes. „Și în prima jumătate a acestui an suntem optimiști, continuăm strategia lansărilor de produse noi, iar vânzările urmează o dinamică bună.”
Efectele pandemiei se reflectă însă în continuare în felul în care clienții fac cumpărături: „Situația generată de pandemie a influențat într-o măsură importantă comportamentul de consum și a adus o oarecare resetare a preferințelor consumatorilor, care în acest moment se orientează mai mult către categorii mai simple, de bază. Tendința de personalizare, însă, nu s-a pierdut. În plus, putem spune că pandemia a venit cu un avantaj pentru producția și consumul de lactate local – lipsa călătoriilor și imobilitatea oamenilor a redus și mai mult globalizarea în piața lactatelor și s-a reflectat într-o creștere a producției și consumului de lactate interne.” Efectele la nivel uman au fost resimțite și de el, alături de colegii săi: „Am trăit alături de colegii mei momente de incertitudine și teamă, dar curajul și atitudinea lor au fost un mare avantaj – i-am simțit pe oameni foarte implicați, dedicați, toți s-au mobilizat exemplar și au rămas în prima linie mereu, cu atât mai mult în perioada în care munca s-a dublat. De asemenea, la nivel general am simțit și m-a bucurat mult această mișcare socială puternică, această mobilizare generală de solidaritate în țară, de la companii, la firme care s-au reprofilat, la ONG-uri, la oameni simpli, toți au pus umărul și au ajutat comunitățile cu tot ce a fost nevoie”.
Unde vede directorul general al Lactalis România businessul pe termen lung? „Retehnologizarea, inovațiile și dezvoltarea portofoliului în care investim foarte mult ar trebui să ajute Albalact să fie în vârful categoriei și în anii ce urmează. Strategia companiei este orientată către creșterea și dezvoltarea categoriei de lactate și nu urmărește doar majorarea cotei de piață. O prioritate este și integrarea structurilor și a funcțiunilor la nivel de grup în România. Ne dorim să avem în continuare o echipă stabilă și puternică, pentru că acest lucru ne va ajuta să ne atingem obiectivele de business.”

O istorie de tradiție și inovație de 50 de ani
1971
Compania Albalact este înființată, într-o vreme în care regimul comunist voia ca fiecare județ din România să dezvolte industria alimentară. După căderea regimului comunist, Albalact a rămas încă un deceniu în proprietatea statului, dar ca societate pe acțiuni.
1996
Societatea Albalact a fost listată și la Bursa de Valori București.
1999
Compania Albalact a fost privatizată de stat și a devenit a devenit o societate pe acțiuni cu capital integral privat. Familia Ciurtin (Petru Ciurtin și fiul său, Raul Ciurtin) din Alba Iulia a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni.
Tot atunci, Raul Ciurtin, tânăr medic aflat la început de drum, a preluat conducerea companiei ca administrator unic. Câțiva ani mai târziu, Raul Ciurtin a devenit președintele companiei, iar o bună perioadă de timp a deținut și funcția de director general. Raul Ciurtin a dezvoltat compania, a lansat primele branduri românești cu rezonanță, a investit constant, a inovat, a deschis cea mai modernă fabrică din Europa de Est.
2004
Albalact lansează primul său brand modern – Fulga. Construit în jurul unui personaj, o văcuță-copil, Fulga a fost primul brand animat neconvențional într-o piață a lactatelor conservatoare
2005
Albalact a trecut printr-un proces complex de schimbare a identității vizuale. Compania și-a recreat identitatea vizuală prin alăturarea unei inimi, a unui uger de văcuță și a unui șuvoi de lapte – ca o promisiune a companiei de a oferi “Tot ce-i mai bun din lapte”.
Cu această ocazie, compania a oficializat și marca omonimă “De Albalact”, cea mai veche marcă a companiei, cu un portofoliu de lactate proaspete făcute după rețete vechi. De Albalact sigilează, chiar în numele pe care îl poartă, tradiția companiei în prelucrarea laptelui și certifică originea naturală a materiei prime.
Compania înregistra o cifră de afaceri de 16,5 milioane de euro, cu 50% mai mare decât cifra de afaceri înregistrată în anul 2004.
2006
Albalact a lansat brand-ul Zuzu, cel mai important brand al companiei. Zuzu este brandul modern și versatil și cu care compania a inovat cel mai mult. Acesta este brandul care a adus în România primul și cel mai folosit ambalaj modern pentru laptele proaspăt – cutia de carton Tetra Top. Inovația din 2006, dar nu numai, a dus la creșterea consumului de lapte și a făcut din Zuzu liderul pieței de lapte proaspăt.
Zuzu a venit mai târziu și cu o nouă inovație în piața de lapte din România – bidonul de plastic cu mâner, cel mai modern și mai practic ambalaj de pe piață.
Compania aproape își dublează cifra de afaceri obținută în anul anterior, până la 29 de milioane de euro.
2007-2008
Au fost pentru Albalact anii investițiilor majore și ai consolidării ca și companie românească modernă cu viziuni europene. Albalact a deschis porțile noii fabrici de la Oiejdea, din județul Alba – una dintre cele mai mari și mai moderne investiții greenfield din Europa Centrală și de Est.
În 2007, compania avea o cifră de afaceri de 42,3 milioane de euro.
2008
Tot în 2008, Albalact a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni al fabricii Rarăul Câmpulung Moldovenesc, pentru a intra pe segmentul brânzeturilor.
Înființat în 1961, Rarăul a fost cunoscut ca fiind cel mai important producător de lapte praf din țară. De-a lungul timpului, și-a diversificat portofoliul,
devenind de asemenea un important producător de brânzeturi preparate după rețete specifice zonei, precum cașcaval, caș și urdă.
În 2010, Rarăul devine un brand național și începe să-și dezvolte portofoliul de lapte și brânzeturi.
2010
Rarăul a fost modernizată în ultimii ani prin investiții importante, astfel că astăzi fabrica folosește tehnologii avansate de procesare, combinate cu metodele tradiționale de obținere a produselor lactate. În 2010, brand-ul Rarăul a trecut printr-un amplu proces de schimbare a identității vizuale și s-a transformat dintr-un brand regional într-un brand național, cu o nouă imagine și un nou concept de poziționare pe piață. 2014
Albalact a ajuns la o cifră de afaceri de 474.909.116 lei (aproximativ 107 milioane de euro), situându-se, astfel, pe primul loc în topul producătorilor de lactate din România. Tot atunci, Albalact a făcut investiții noi, de peste 8 milioane de euro, pentru modernizarea și extinderea capacității de producție a fabricii de la Oiejdea, din județul Alba. Investițiile sunt menite să susțină creșterea profitabilă a companiei în următorii ani și să-i consolideze poziția pe diverse segmente de piață.
2016
Grupul Albalact (Albalact SA, Albalact Logistic SRL și Rarăul SA) a devenit parte a grupului Lactalis, cea mai mare companie de lactate din lume, cu o cifră de afaceri de 17 miliarde de euro în 2019. Albalact a intrat în grupul Lactalis, în urma licitației care s-a încheiat pe 19 septembrie 2016, la Bursa de Valori București.
Grupul Lactalis este prezent, azi, în 83 de țări de pe toate continentele, deține unități de producție în 43 de țări din lume și gestionează un portofoliu cu branduri internaționale renumite, dar și cu branduri locale importante.
Sursa: site-ul companiei
Filosofia celor mai cunoscute branduri din piața românească de lactate
Albalact este una dintre companiile care a lansat branduri care stau pe buzele tuturor pe piața locală, iar renumele pe care l-au câștigat în piață mărcile Fulga, Zuzu sau Rarăul se leagă strâns de deciziile Cristinei Miclea. Cum a reușit ea să adapteze vremurilor și să dezvolte brandurile din portofoliul Albalact?
Pentru ca un brand să reziste peste timp este important să fie mult ancorat în realitate, să anticipeze mereu tendințele, direcția în care se îndreaptă categoria în care joacă, să se adapteze vremurilor și consumatorilor săi, să nu facă niciodată compromisuri în ce privește calitatea produselor pe care le oferă, să fie dispus să se reinventeze, să fie pragmatic și mai ales sincer și transparent”, descrie Cristina Miclea, director marketing divizia lactate Lactalis România (Albalact, Covalact, Dorna Lactate), secretul supraviețuirii peste timp a brandurilor din portofoliu. Ea observă că cea mai mare provocare a brandurilor cu tradiție de zeci de ani este aceea de a nu-și pierde esența și relevanța față de consumatorii vechi în drumul spre adaptarea la cerințele consumatorilor din noua generație. Chiar dacă Albalact a lansat branduri noi și inovatoare, în portofoliul companiei se află și branduri care au supraviețuit trecerii anilor și au știut să se reinventeze fără să-și piardă consumatorii. „Și Albalact s-a adaptat vremurilor moderne, s-a reinventat, a lansat branduri care au revoluționat piața de lactate românească, a inovat permanent, dar a știut să-și păstreze și să-și valorifice tradiția, moștenirea aceea veche care dă valoare lucrurilor.” Au în portofoliu însă chiar și un exemplu de produs care a supraviețuit trecerii timpului fără să facă schimbări semnificative: untul Albalact 65% care arată aproape la fel ca acum 50 de ani și pe care multe generații de consumatori și l-au dorit în continuare exact așa cum era – „Pentru că timpul dă și mai multă valoare brandurilor”. În ceea ce privește inovația în marketing, unul dintre cele mai relevante exemple este Fulga, primul brand al companiei Albalact, dar și primul brand românesc animat, construit în jurul unui personaj, un brand neconvențional într-o piață a lactatelor conservatoare și clasică. „Ce vacă sunt! Am uitat să mă prezint!”. Sunt cuvintele care au rămas în memoria colectivă și astăzi, la mai bine de 17 ani de când Fulga a ieșit în lume și a făcut cunoștință cu micii săi consumatori. Fulga a venit în piață ca să vorbească ea însăși despre lapte și bunătățile din lapte pe care le oferă, dar și despre o mulțime de alte lucruri. Fulga a câștigat în câțiva ani un mare capital de imagine și a devenit un simbol pentru copii, simbolul văcuței istețe și amuzante, care are răspunsuri la toate întrebările și le aduce celor mici lapte bun”, povestește Cristina Miclea. Lansată în 2004 în segmentul laptelui UHT, o categorie cu un mare potențial de creștere la acea vreme, Fulga a trecut de-a lungul anilor prin schimbări importante de ambalaj și imagine, a fost jucătorul dominant în categoria laptelui cu arome, iar astăzi și-a reîmprospătat imaginea și se regăsește într-o nouă categorie – deserturile pentru copii. „Fulga deține marele merit de a fi contribuit la creșterea categoriei de lapte UHT. Fulga a rămas și astăzi prietena bună a copiilor care comunică în același registru spiritual și plin de umor inteligent”, precizează specialistul.
De asemenea, Zuzu, liderul pieței de lapte din România de 15 ani, este recunoscut ca unul dintre cele mai inovatoare branduri din piața de lactate și este apreciat, mai ales, ca un brand original și dinamic. „A fost lansat la începutul anului 2006 și, la fel ca Fulga, a fost poziționat de la bun început ca un brand emoțional, mizând pe o personalitate carismatică și aparte, într-o piață convențională dominată la acel moment de branduri cu o comunicare exclusiv rațională. Personalitatea lui, dar și produsele bune și inovațiile pe care le-a făcut an de an au fost atuurile cu care și-a cucerit și păstrat consumatorii”, descrie directorul de marketing al diviziei de lactate a Lactalis România acest produs. Zuzu este și brandul care a adus în România primul și cel mai folosit ambalaj modern pentru laptele proaspăt – cutia de carton Tetra Top de la Tetra Pak. Inovația din 2006 nu doar că l-a adus pe Zuzu în poziția de lider al pieței de lapte, dar a contribuit semnificativ la creșterea consumului de lapte, punctează ea. Și acest produs a trecut, de-a lungul timpului, prin mai multe procese de identitate vizuală, care l-au maturizat și l-au adaptat unui portofoliu mult mai extins. „De la un brand de atitudine în 2006, la unul mai rațional și orientat către produs în 2010, Zuzu a ajuns astăzi un brand bine ancorat în piața de lactate. Însă, își păstrează vitalitatea, căldura și caracterul urban cu care s-a născut și a evoluat, are aceeași personalitatea puternică și jucăușă, care s-a regăsit mereu în designul de ambalaj și în tonul comunicarii.”

În 2014, Zuzu a venit, din nou, cu cea mai mare inovație în materie de ambalaje din ultimii ani și a adus, în exclusivitate în piața românească bidonul de plastic cu mâner. Bidonul cu mâner, un ambalaj modern și foarte practic, era foarte popular pe alte continente. Odată cu acest ambalaj, Albalact a introdus în premieră și gramaje noi, care nu au existat niciodată pe segmentul laptelui – porția de familie de 1,8 litri sau 2 litri și porția de 500 ml pentru consumul de impuls. „Zuzu a urmărit mereu să-și consolideze poziția de lider și de brand relevant în toate categoriile de lactate. A venit cu inovații și la nivel de produs și a creat el însuși categorii noi în piața lactatelor. În 2016, a creat categoria iaurturilor proteice cu Zuzu Stors, iaurtul obținut printr-un proces de fabricație introdus în premieră în România de Albalact – ultrafiltrarea, prin care iaurtul este „stors” pentru a păstra cât mai multe proteine, adică tot ce are mai bun și mai nutritiv.” Iar exemplele de reinventare în ce privește acest brand continuă: Zuzu Divin este, de asemenea, o rețetă unică în piață – iaurtul în stil grecesc obținut prin aceeași tehnologie de ultrafiltrare care a consacrat iaurtul Stors; Zuzu Fit, un nou iaurt cu conținut ridicat de proteine; Zuzu Kefir, lansat la sfârșitul anului trecut, este la rândul său o gamă de produse unice în România – este o interpretare modernă a kefirului tradițional; Zuzu Smoothie, cea mai recentă inovație în portofoliul brandului Zuzu, a fost lansat chiar acum și este o gamă de produse bogate în vitamine, cu conținut de fruct ridicat. „Alături de investiții, inovația este cea care a făcut din Albalact liderul pieței de lapte din România. Prin aceasta ne-am dezvoltat, ne-am consolidat poziția, am evoluat, dar am dezvoltat și piața lactatelor și am contribuit la creșterea categoriilor și a consumului de lactate în general.” Introducerea ambalajului de lapte din carton a avut un impact mai mare în această privință, dar și pentru că piața laptelui industrializat era în plină dezvoltare – inovația din 2006 a contribuit la creșterea pieței de lapte proaspăt pasteurizat și l-a făcut pe Zuzu lider în categorie. Lansarea bidonului de lapte cu mâner în gramaj mare a avut un impact la nivel de adresabilitate: „Am îndeplinit direct o nevoie a unui target specific, cel reprezentat de familiile cu copii. La fel s-a întâmplat și cu ambalajul la gramaj mic de 500 ml: ne-am adresat acelor consumatori care consumă lapte mai puțin sau ocazional”. În ultimii ani, mai mult ca oricând, au înțeles că piața lactatelor a intrat într-o perioadă de sofisticare, de diversificare, în care brand-urile moderne și active trebuie să răspundă unor nevoi din ce în ce mai personalizate. „Educația și o bună informare îi fac pe consumatori mai pretențioși și mai atenți la ceea ce mănâncă, la sursele din care provin alimentele, la etichetele lor. Putem spune ca am devenit trendsetteri în inovare și crearea unor categorii personalizate. Subsegmentele cu valoare adăugată, produse funcționale și personalizate vor continua să se dezvolte, iar noi suntem atenți la toate aceste tendințe.”
Despre brandul de produs Albalact se poate spune că are cea mai lungă istorie din viața companiei însă, cum înainte de 1989 nu existau branduri în lactate, Albalact a fost oficializat ca brand abia în era postcomunistă, spune Cristina Miclea. Potrivit ei, Albalact înseamnă în primul rând untul de masă, produs rămas neschimbat, cu același ambalaj și aceeași rețetă care l-au făcut cunoscut și pe care consumatorii le apreciază și astăzi. Albalact este de multă vreme lider de vânzări în categoria unt, reprezentând aproximativ un sfert din piața aceasta, atât în volum, cât și în valoare. Brandul Albalact este lider de piață și în smântână. De câțiva ani însă, și brandul Albalact și-a împrospătat identitatea vizuală cu o nouă platformă de comunicare menite să-l consolideze ca un brand tradițional. „Albalact marchează aprecierea pentru valorile românești și pentru gusturile inconfundabile cu care am crescut, cât și importanța pe care compania o dă laptelui din care prepară produsele. Noul Albalact este o poveste a laptelui și a bogăției care vine din lucrurile simple.Brandul Albalact este și un depozitar al valorilor tradiționale din Apuseni.” De câțiva ani compania se implică în construirea unui muzeu viu la Tecșești, o veche așezare din Alba, izolată de restul lumii, în care fiecare dintre puținii săi locuitori este un păstrător al autenticității locului, Tecșești Vlogs fiind menit să conserve și să promoveze o frumoasă lume veche.
Cristina Miclea amintește că a existat o perioadă, imediat dupa Revoluție, când Made in Romania era ceva de evitat. „Era vremea când tot ce venea de afară era mai bun, mai frumos, mai gustos, de calitate mai bună. A urmat apoi o perioadă de luptă pentru brandurile românești care au cunoscut adevărata față a competiției, au avut nevoie să se reinventeze, să se adapteze noilor cerințe fără de care nu faceau față. A fost perioadă în care produsele românești se luptau să aibă un look internațional și așa au apărut multe branduri românești moderne, iar multe dintre cele vechi care au vrut să supraviețuiască s-au adaptat.”
Cu trecerea anilor, brandurile românești au crescut alături de cele internaționale, au învățat marketing modern, au crescut și au devenit branduri mari, foarte apreciate. „Consumatorul român a devenit la rândul său mai informat, mai deschis, dar și mai sofisticat și pretențios, iar acest lucru a ridicat foarte mult miza pentru brandurile românești postcomuniste. În ultimii ani, „Made in Romania” a devenit un trend în plină evoluție, un argument foarte puternic atunci când vine vorba de alegerea consumatorilor, în multe dintre categoriile în care activăm noi.” În prezent, Albalact nu ia în calcul lansarea unui brand nou și se concentrează pe brandurile existente deja în portofoliu, despre care cred că oferă în continuare oportunități de dezvoltare în piață: „Trebuie să avem grijă de aceste branduri fiindcă Brandul reprezintă bunul cel mai de preț pe care-l avem într-o companie. Un brand puternic este acela care știe să-și construiască o poveste, un brand în care consumatorii își regăsesc valorile”, concluzionează ea.

Cristina Miclea, director marketing divizia lactate, Lactalis România: „Brandul reprezintă bunul cel mai de preț pe care-l avem într-o companie. Un brand puternic este acela care știe să-și construiască o poveste, un brand în care consumatorii își regăsesc valorile.”