Povestea Cramei la Salina
Povestea Cramei la Salina a început în urmă cu cinci ani, când cultura cu viță de vie de 70 de hectare din apropierea Salinei Turda i-a inspirat pe cei doi investitori, Simion Mureșan, de profesie jurist și acționar în cadrul companiei Electrogrup Cluj, și Claudiu Sugar, cu afaceri în imobiliare și energie, să reînvie o zonă viticolă, investind 4 milioane de euro.
Vița de vie care exista deja în podgorie a fost defrișată, au fost efectuate analize de sol, iar terenul a fost adus la un nivel optim pentru plantare. O nouă viță de vie s-a născut pe dealurile însorite ale Turzii, iar astfel a început revigorarea unei zone cu un potențial pentru turismul viticol. Investiția totală în proiectul depășește 4 milioane de euro, iar bugetele cheltuite pâna acum au vizat plantația cu viță de vie, o cramă, un restaurant, o pensiune, dar și o herghelie de cai.
„Am găsit în zona Durgăului, în apropiere de salina din Turda, o vie veche, atestată de la venirea romanilor în Dacia, care se afla în administrarea Stațiunii de Cercetare Turda, cu care suntem asociați. Ei au avut administrarea terenului la momentul demarării proiectului, iar pentru derularea investiției am colaborat cu consultanți români, francezi și austrieci“, își amintește Claudiu Sugar, unul dintre proprietarii podgoriei.
Proiectul La Salina a fost demarat în anul 2011, odată cu analiza solului și condițiilor climatice, scrierea unui proiect de replantare, pregătirea terenului, urmând apoi plantarea efectivă a vițelor de vie, aduse de la două pepiniere din Franța.
În 2013 a fost instalat sistemul de susținere și a fost tăiată via, iar în anul următor au fost plantate nouă hectare cu vlăstari de vie aduși din Austria; în același an a fost culeasă prima recoltă, de pe o suprafață de 20 de hectare, producția fiind de 47.000 de sticle. Tot în 2014, antreprenorii clujeni au deschis restaurantul Sarea-n Bucate, căruia anul trecut i s-a adăugat pensiunea cu același nume (cu 13 camere, 40 de locuri de cazare), crama La Salina și a fost lansat centrul de echitație Salina Equines.
În prezent, suprafața totală a plantației este de 70 de hectare, din care aproximativ 32 de hectare sunt cultivate cu vie care a ajuns la rod, cu soiurile Sauvignon Blanc, Chardonnay, Pinot Noir, Muscat Ottonel și Riesling de Rin. Alte 9 hectare vor intra pe rod în doi ani, aceste suprafețe fiind cultivate cu Fetească Neagră, Cabernet Sauvinon și Neuburger. Antreprenorul clujean crede că este o alegere curajoasă și bine calculată și oferă argumente: podgoria se află la altitudine mai mare de 450 de metri, este orientată către sud și influența Arieșului face ca în zonă temperatura medie anuală să fie puțin mai ridicată decât în împrejurimi.

„În trecut, tot viță de vie a fost plantată pe Dealurile Durgăului, cu Fetească Regală, Fetească Albă, Traminer, adică soiuri de tradiție pentru centrul viticol Blaj, de care aparține Turda. În mod surprinzător, apropierea de salină nu influențează solul, care este format din cernoziomuri cu intruziuni de calcar“, afirmă Claudiu Sugar.
Antreprenorul clujean spune că lucrul la vie nu se oprește niciodată, iar pentru a se obține un vin bun, via trebuie trecută prin mai multe etape. Fluxul tehnologic pentru obținerea băuturii lui Bachus începe cu stabilirea momentului optim de recoltare, iar apoi începe lungul drum al strugurilor către sticlă, care pornește de la cules, iar apoi urmează recepția cantitativă și calitativă, zdrobitul și scoaterea boabelor de pe chiorchini, presarea boabelor, fermentarea în tancuri, tragerea vinului de pe drojdie, filtrarea și îmbutelierea.
„Calitatea vinului este pregătită încă din vie, unde strugurii sunt îngrijiți și culeși manual. În lădițe, cu o capacitate de 20 kg, nu ajung decât strugurii cei mai buni“, continuă Sugar povestea. În prezent, capacitatea de producție, respectiv stocare, este de 140.000 de litri, reprezentată prin tancuri de inox și butoaie din lemn de stejar. Tancurile de inox sunt dotate cu un sistem de răcire controlat, iar în timpul fermentației alcolice temperatura nu depășește 17-18 grade Celsius; după acest proces vinul este păstrat la 10-11 grade Celsius. După îmbuteliere, sticlele sunt așezate orizontal în boxpaleți metalici, astfel încât dopul să fie în contact permanent cu vinul, și sunt depozitate în camere cu temperatura controlată, între 10-12 grade și umiditatea peste 70%. Vinul este comercializat ulterior în retail și horeca, prețul unei butelii ajungând la 7 euro.