Home Actualitate Povara nevăzută
Actualitate

Povara nevăzută

În România, costul inacțiunii împotriva cancerului este estimat să aibă un impact anual negativ de aproximativ 3% din PIB, o proporție comparabilă cu bugetul alocat educației. Aceste pierderi se resimt la nivelul familiilor și comunităților, aducând daune imense și deseori…

Povara nevăzută
Povara nevăzută · Foto: Business Magazin

În România, costul inacțiunii împotriva cancerului este estimat să aibă un impact anual negativ de aproximativ 3% din PIB, o proporție comparabilă cu bugetul alocat educației. Aceste pierderi se resimt la nivelul familiilor și comunităților, aducând daune imense și deseori ireversibile. Un exemplu elocvent este cancerul de sân triplu negativ, care afectează în special femeile tinere, până la vârsta de 50 de ani, și care generează anual în România peste 46.000 de ani potențiali de viață pierduți din cauza acestei afecțiuni. Cum pot fi reduse aceste cifre povestește Marcelo Pascual Morales, care conduce operațiunile pe piața locală ale companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme.

Costul inacțiunii împotriva cancerului în România are un impact anual negativ estimat la circa 3% din PIB, o pondere comparabilă celei aduse de bugetul alocat educației. La nivel de familie și comunitate pierderile sunt imense și adesea ireversibile. De exemplu, cancerul de sân triplu negativ, care afectează cel mai frecvent femeile tinere, până în 50 de ani, generează anual în România peste 46.000  de ani potențiali de viață pierduți doar din cauza acestei maladii”, a spus Marcelo Pascual Morales.

El conduce operațiunile pe piața locală a companiei americane de medicamente Merck Sharp & Dohme, care a intrat pe piața locală în urmă cu trei decenii. MSD are un portofoliu de medicamente în sfera bolilor grave, precum cancer, diabet, hepatita C, HIV, dar și vaccinuri pentru copii sau adulți. Cel mai cunoscut vaccin al americanilor este cel anti-HPV, care oferă protecție în cazul cancerului de col uterin, pe locul trei în topul celor mai răspândie tipuri de boli oncologice în rândul româncelor. Din decembrie 2023, vaccinul este compensat cu 50% pentru pacienții români asigurați, cu vârsta cuprinsă între 19 și 45 de ani. Până la 19 ani, schema de vaccinare este gratuită, decontată de stat. Atât femeile, cât și bărbații pot face vaccinul ca metodă de prevenție pentru mai multe tipuri de cancer.

Reprezentantul MSD România menționează că în ultimii ani se vede o evoluție pozitivă a pieței farmaceutice din România, susținută de strategii naționale de sănătate, pentru dezvoltarea resurselor umane, pentru vaccinare, pentru combaterea cancerului. Totuși, fără a stabili niște priorități clare și fără a finanța aceste proiecte, riscul este ca obiectivele autorităților să nu fie atinse, spune el.

Chiar oncologia, una dintre afecțiunile cu o creștere semnificativă ca incidență în ultimii ani, este afectată de lipsa finanțării, mai crede oficialul MSD. „Este imperativ ca nevoile pacienților și ale sistemului medical să se reflecte de la alocările bugetare, subfinanțarea conducând implicit la o evoluție nefavorabilă a indicatorilor de sănătate ce măsoară succesul viziunilor strategice asumate de către autorități. Strategiile nu trebuie să rămână doar documente de sertar, ci să se constituie în instrumente efectiv avute în vedere de către decidenți”, a mai spus  Marcelo Pascual Morales.

Bornă negativă atinsă

Numărul cazurilor diagnosticate de cancer în România a trecut de 100.000 în 2022, potrivit estimărilor realizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), în colaborare cu Comisia Europeană. Numărul diagnosticelor a crescut față de 2020, când erau estimate 95.000 de cazuri depistate. Nu există registre cu pacienți la nivel național pentru a vedea impactul acestei boli în rândul populației, lucru care îngreunează soluții centrate pe nevoile pacienților. În puține unități medicale există o comisie formată din mai mulți medici, cu specialități diferite, care să analizeze cazurile bolnavilor la nivel integrat. La nivelul marilor spitale există secții de oncologie, însă numărul de paturi este limitat, iar spitalele sunt vechi. În plus, nu există un traseu al pacienților cu boli oncologice.

Singurul beneficiu pentru pacienții români îl reprezintă decontarea medicamentelor și a intervențiilor, în baza programului național de oncologie. Totuși, sunt perioade când și aici există sincope, lipsesc medicamentele. Analiza sistemului de sănătate din România realizată de instituțiile europene a acoperit și incidența și cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați și la femei. Astfel, în rândul bărbaților, top trei tipuri de cancer diagnosticate sunt cel de prostată, de plămâni și colorectal, iar la femei cel mai des depistate sunt cancerele de sân, colorectal și de col uterin.

În ultimul deceniu, România nu a făcut niciun progres în ceea ce privește mortalitatea prin cancer, deși evoluțiile tehnologice și științifice din medicină au existat, de la aparatură performantă la medicamente noi.

Piața locală, în creștere

Oficialul de la MSD România spune că pe piața locală compania a înregistrat o „performanță robustă”, creșterea bazându-se pe portofoliul de oncologie, HIV și vaccinuri. România aduce cele mai mari vânzări din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, dintr-un grup de țări care mai cuprinde Bulgaria, Serbia, țările din Balcanii de Vest, Croația, Slovenia și Republica Moldova. Astfel, potențialul țării este unul important, iar accesul la medicamente și vaccinuri a crescut, crede Marcelo Pascual Morales, directorul general al MSD România. „România face parte din clusterul Europei de Sud-Est al MSD, alături de Bulgaria, Serbia și restul țărilor din Balcanii de Vest, precum și Croația, Slovenia și Republica Moldova. MSD România se află în top 10 companii farmaceutice la nivel național. La nivel de cluster MSD, vânzările din România au avut cea mai mare pondere. Pentru MSD, piața din România este una foarte importantă prin prisma dimensiunii sale, a infrastructurii de sănătate și a ritmului de adopție a inovației în beneficiul pacienților”, a spus Marcelo Pascual Morales. „MSD oferă în România un portofoliu extins de medicamente inovatoare și biologice, în arii terapeutice importante precum oncologie, boli infecțioase (antibiotice, medicamente antivirale împotriva HIV, citomegalovirusului) și diabet. În plus, avem un portofoliu divers de vaccinuri pentru copii și adulți, ca de exemplu vaccinul împotriva infecției cu HPV (principala cauză a cancerului de col uterin), vaccinul împotriva varicelei, vaccinul pentru prevenirea gastroenteritelor produse de infecția cu rotavirus sau vaccinul împotriva infecției pneumococice”, a mai spus Marcelo Pascual Morales. În plus, încă opt noi medicamente pentru cancer așteaptă unda verde pentru intrarea pe piața locală, în arii precum cancerul renal, esofagian, colorectal, de col uterin, endometrial, de piele. „O parte dintre acestea vizează tratarea unor cancere în stadii precoce constituind o schimbare de paradigmă ce își propune să reducă substanțial povara bolii, cu beneficii majore pentru pacient, sistem de sănătate și societate”, a adăugat reprezentantul MSD. MSD este compania care pune pe piață vaccinul anti-HPV, care previne cancerul de col uterin, a doua cauză de mortalitate în rândul femeilor, după cel de sân. În plus, compania are 42 de studii clinice derulate în prezent în România, de care beneficiază pacienții care au acces la terapii noi. „Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieței locale având în vedere tendințele și dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toți actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluții pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA și disponibilitatea efectivă pentru pacienți a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa, în timp ce durata medie de acces la medicamentele oncologice este de 991 de zile”, a mai precizat Marcelo Pascual Morales.   

„Sunt optimist cu privire la dezvoltare pieței locale având în vedere tendințele și dinamica actuală. Sunt convins că prin dialog constant cu toți actorii din sănătate se vor identifica cele mai bune soluții pentru provocările curente. Timpul scurs între aprobarea de către EMA și disponibilitatea efectivă pentru pacienți a unui medicament inovativ (includere în lista de compensare) este în medie de 918 zile, situându-se pe ultimul loc din Europa.“

Marcelo Pascual Morales

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună