Povara în creștere a mâncării scumpe: americanii fac coadă la băncile de alimente, britanicii iau cu asalt discounterii, pentru maghiari șunca e un lux, polonezii cumpără cu felia

Cozile din fața băncii de alimente din Boston se întind pe lungi­mea a două terenuri de fotbal în ultima vreme, numărul locuito­rilor care solicită sprijin depă­șind în unele zile nivelurile din cele mai negre perioade din pandemie, scrie Bloomberg.

Cozile din fața băncii de alimente din Boston se întind pe lungi­mea a două terenuri de fotbal în ultima vreme, numărul locuito­rilor care solicită sprijin depă­șind în unele zile nivelurile din cele mai negre perioade din pandemie, scrie Bloomberg.

Băncile de alimente din America sunt asaltate de cereri de ajutor de când beneficiarii susținerii de urgență au suferit o dublă lovi­tu­ră: expirarea unei creșteri temporare a susți­nerii din pandemie și scumpirea dramatică a alimentelor.

Mult mai mulți americani fac foamea în prezent decât la vârful susținerii din pandemie. Aproximativ 24,6 milioane de adulți nu au avut suficientă mâncare la începutul lunii aprilie, comparativ cu 16,7 milioane în aceeași lună a anului trecut.

Prețurile alimentelor au crescut mai mult decât cele ale oricărei alte categorii majore de costuri de consum cu excepția energiei de la începutul pandemiei, împovărând în special americanii săraci.

Cifre naționale referitoare la băncile de alimente nu sunt încă disponibile. Însă apelu­rile către 211 linii de ajutor comuni­tare în care se solicitau recoman­dări pri­vind bănci de alimente au con­semnat o creștere de 9,8% în perioada 1 martie-16 a­prilie comparativ cu perioada de două luni de dinaintea redu­cerii beneficiilor.

The Haymarket Regio­nal Food Pantry din Gaines­ville, Vir­gi­nia, a înregistrat o creș­tere de 90% a numărului de fa­mi­lii aflate în căutare de alimente.

Chiar și cu ajutor din partea unei bănci de alimente, Niccole Cervanyk, manager de 45 de ani al unui magazin de discount și mamă sin­gură din Colorado, spune că este nevoită să reducă gustările pe care obișnuia să le ofere copiilor săi pentru activitățile de după școală și să facă economii pentru cină.

În Marea Britanie, discounterii câș­tigă din ce în ce mai mulți cli­enți în condițiile în care inflația prețurilor alimentelor alcătui­tă din două cifre erodează bu­ge­tele gospodă­riilor.

Deși majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăți similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficiențele din agricultura și industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât și o devalorizare istorică a forintului fac ca inflația din această țară să fie mai pronunțată decât în alte țări din UE, arată Peter Virovacz, economist-șef la ING Ungaria.

Inflația din Marea Brita­nie se menține ridicată, consu­matorii con­fruntându-se în mar­tie cu cea mai mare creștere a pre­țurilor ali­mentelor din patru decenii. Retailerii se luptă să atragă cumpărătorii aflați în căutarea celor mai bune oferte, un număr în creștere dintre aceștia reorientându-se către produsele marcă privată.

Ouăle, laptele și brânza înregistrează cele mai rapide scumpiri, potrivit datelor Kantar. Consumatorii se bazează pe liniile de mărci private ale supermarketurilor, vânzările aces­to­ra fiind în creștere puternică. Consumatorii vânează acum cele mai ieftine dintre cele mai ieftine produse.

Cea mai mare rețea de bănci de alimente din Marea Britanie a distribuit mai multă susți­nere ca niciodată în ultimul an financiar, de­cembrie 2022 marcând anul cu cel mai ridicat nivel de activitate din istorie.

Cele 1.200 bănci de alimente care fac parte din Trussell Trust au distribuit aproape trei milioane de pachete cu mâncare în perioada aprilie 2022-martie 2023, în creștere cu 37% față de perioada similară anterioară și peste dublul nivelului din urmă cu cinci ani. Pre­țu­rile alimentelor din Marea Britanie au înre­gistrat o creștere record în ultimele 12 luni, însă retailerii văd ieftiniri la orizont, au anun­țat recent reprezentanții British Retail Con­sortium (BRC), potrivit Reuters.

În Polonia, din același motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete. Feliile sunt noua măsură.

BRC, care reprezintă 5.000 de retaileri, a anunțat că prețurile alimentelor au urcat cu 15,7% de la începutul anului până în aprilie, cea mai mare creștere din 2005.

Prețurile alimentelor au crescut dramatic la nivelul întregii Europe în ultimele luni, însă în Ungaria rata scumpirilor a depășit 45%, de două ori media UE.

„Nu cumpăr fructe. Avem cartofi de la municipalitate, așa că nu trebuie să cumpărăm, dar ceapa s-a scumpit“, spune Magdolna Gozon, o pensionară în vâstă de 83 de ani. Aceasta nu mai cumpără produse lactate și rar își permite carne și mezeluri.

Astfel de scumpiri lovesc puternic în consumatorii maghiari, forțându-i să schimbe tipul de alimente pe care le cumpără și cât din acestea își permit, iar cele mai mari companii regândesc ce oferă la vânzare, notează AP.

„Obiceiurile s-au schimbat clar, oamenii sunt foarte atenți la ce cumpără. Am ajuns aproape în punctul unde cârnații și șunca sunt considerate alimente de lux“, arată Szilvia Bukta, manager al unei măcelării.

Trebuie de asemenea să cumpărăm mai puțin din cauza prețurilor mari, adaugă aceasta.

Unele tipuri de alimente aproape și-au dublat prețurile în ultimul an. Alimente de bază ca ouăle, laptele, untul și pâinea costă cu 72-80% mai mult.

Deși majoritatea economiilor europene se confruntă cu dificultăți similare cu războiul din Ucraina alimentând o criză a costurilor de trai, ineficiențele din agricultura și industria procesării alimentelor consemnate în Ungaria, cât și o devalorizare istorică a forintului fac ca inflația din această țară să fie mai pronunțată decât în alte țări din UE, arată Peter Virovacz, economist-șef la ING Ungaria.

În Polonia, din același motiv al scumpirilor extreme, nimeni nu mai cumpără produse alimentare la kilogram sau pachete, scrie wyborcza.pl.

Feliile sunt noua măsură.

„La început mi-a fost rușine că îmi permit doar cinci felii de șuncă, dar apoi m-am gândit că ar fi mai jenant dacă nepoții mei vin să mă viziteze și nu am ce să le ofer“, spune Halina, o pensionară în vârstă de 77 de ani din Lodz.