Home Actualitate Polonezii de la Continental Wind Partner...
Actualitate

Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piață: Analizăm oportunitățile

În prezent, pe plan local funcționează 3.000 MW de proiecte eoliene și 1.350 MW de proiecte solare.

Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piață: Analizăm oportunitățile
Polonezii de la Continental Wind Partners, cei care alături de Muntmark au făcut cel mai mare parc eolian din România, se uită din nou la piață: Analizăm oportunitățile · Foto: Business Magazin

Radu Popoiu, cel care din funcția de director general al PS Wind Management, brațul local al polonezilor de la Continental Wind Partners, contribuia în 2008 la realizarea tranzacției cu cehii de la CEZ pentru parcul eolian de 600  MW, spune că fondul este din nou atent la piața locală.

„Noi suntem în continuare atenți la piață, dar și acum sunt multe provocări. Suntem deficitari pe partea de rețea. Jumătate de țară e deja ocupată (nord-est și sud-est) iar în cealaltă jumătate nu bate vântul. Dincolo de lucrurile care țin de infrastructura energetică, sunt și aspecte care țin de legislație, de contractarea energiei care trebuie îmbunătățite pentru a fi reluate investițiile. Vom vedea, dar oricum analizăm piața“, a spune Radu Popoiu, care figurează, potrivit datelor publice ca acționar în 20 de companii din domeniul energetic.

Omul de afaceri ocupa în vara anului 2008 funcția de director al PS Wind Management, brațul local al polonezilor de la Continental Wind Partners (CWP), Popoiu fiind în continuare reprezentantul polonezilor pe plan local. CWP alături de omul de afaceri Emanuel Muntmark au dezvoltat cel mai mare parc eolian din România, proiectul Fântânele-Cogealac din Dobrogea, care a fost preluat în vara lui 2008 de cehii de la CEZ. După achiziția proiectului, cehii au investit 1,1 mld. euro pentru realizarea lui, în 2012 cele 240 de turbine eoliene ale parcului fiind conectate la Sistemul Energetic Național.

„Am anticipat tendințele și oportu­nitățile din zona Europei de Sud-Est așa că am reluat dezvoltările de la începutul anului 2019 cu scopul de a livra un portofoliu semnificativ, divers până în 2024-2025. În acest moment, avem în dezvoltare activă un portofoliu de 1,4 GW (echiva­lentul în capacitate a centralei de la Cernavodă) în Bulgaria, România și Serbia“, se arată pe site-ul CWP.

În prezent, pe plan local funcționează 3.000 MW de proiecte eoliene și 1.350 MW de proiecte solare.

Potrivit Planului Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), document care schițează dezvoltarea secto­rului energetic local pentru urmă­toa­rea decadă, pe partea de energie eoliană este așteptată o creștere de la 3.000 MW la peste 5.250 MW în 2030. Pe plan solar, în acest moment, sunt montați circa 1.350 MW în proiecte solare, dar estimările oficiale arată că această capacitate ar putea ajunge la circa 3.400 MW în 2025 și 5.000 MW în 2030.

Dincolo de partea de energie verde, Popoiu deține și o companie de furnizare a energiei electrice, Next Energy Partners, care a terminat anul trecut cu un business de 417 milioane de lei, de 2,2 ori mare decât cea din 2019. 

De asemenea, compania a înregistrat anul un profit net de 52,8 milioane de lei, față de 13,7 milioane de lei din 2019, arată datele de la Ministerul Finanțelor.

Mai departe, datele din rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) explică saltul major făcut de companie. Dacă în 2019 firma intra la categoria alții din segmentul concurențial al pieței de energie, anul trecut deja firma controla 2,18% din comerțul cu energie. În prima lună a anului, Next Energy Partners a reușit să crească acest procent până la 2,78%.

Contextul pe piața furnizării de energie este însă extrem de volatil, dovadă fiind anunțul făcut chiar de liderul pieței, Getica 95, un alt business antreprenorial, care a cerut protecția insolvenței. Anunțul Getica 95 a fost făcut tot în contextul în care afacerile companiei crescuseră exponențial, până la 1,5 miliarde de lei în 2020.

Insolvența Getica 95 amintește de anul 2017, atunci când mai multe afaceri antreprenoriale din furnizarea de energie au dispărut din cauza exploziei prețului și a politicilor de achiziții gândite pe termen scurt. 

Printre cele mai cunoscute „victime“ se află Transenergo COM, un business care ajunsese la circa 300 mil. euro, pus pe picioare de Nelu și Rada Coman, cunoscuți mai ales pentru investițiile din industria luxului, și controla peste 5% din piața furnizării de energie. Arelco Power, controlat de Robert Neagoe și de un offshore cipriot (Robledo Investments), avea la rândul său un business de aproape 180 de milioane de euro în 2016, an în care controla și 3,45% din comețul cu energie. Niciuna dintre aceste firme nu mai există acum în peisajul energiei.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună