Politica Mișcării Populare transformate în partid: prin noi înșine
Partidul Mișcării Populare, ridicat pe scheletul fundației Mișcarea Populară, s-a lansat în această săptămână cu ambiția clară de a concentra voturile electoratului de dreapta dezamăgit de prestația PDL și neconvins de șansele Forței Civice și ale celorlalte mici formațiuni din aceeași parte a spectrului politic.
Atât noul șef, Eugen Tomac, cât și o serie de fruntași ai noului partid sunt, în mod previzibil, foști membri PDL sau consilieri prezidențiali (Teodor Baconschi, Cristian Diaconescu, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim), iar numărul celor plecați din PDL cu destinația PMP e de așteptat să crească, la fel cum a fost de așteptat și în cazul precedentelor încercări de pregătire a unor forțe politice capabile să preia simpatiile electoratului de dreapta, fără a prelua și resentimentele față de PDL (Noua Republică, Forța Civică, Partidul Popular condus de fermierul Costel Caraș și chiar fundația România Liberală a disidenților din PNL).
Principala necunoscută care privește noul partid rămâne identitatea candidatului său la prezidențiale, având în vedere lipsa dorinței PMP de a se alia cu orice altă formațiune. Dacă diverse voci din PDL sau Forța Civică au pledat pentru unificarea dreptei, pentru un candidat comun al formațiunilor de dreapta la prezidențialele de la anul și pentru liste comune la europarlamentare, inițiatorii Mișcării se opun colaborării cu PDL sau FC și în general unificării dreptei: consilierul Daniel Funeriu consideră că noul partid al fundației trebuie să meargă singur în alegeri, fiindcă unirea dreptei “este o dorință a oamenilor slabi, care au dubii că ar putea atinge pragul la europarlamentare”.