Poate o greșeală să fie bună?

Recent, cu prilejul pregătirii anuarului 100 Tineri Manageri de Top și a evenimentului în cadrul căruia îl vom lansa, am avut mai multe discuții între colegi despre greșeală și despre ideea că o greșeală poate să fie… bună. Stilistic vorbind, acest, să-i zicem, oximoron poate fi imposibil – dacă greșești, e de rău. Așa am fost educați mulți dintre noi. Pe măsură ce mulți dintre cei din generația tinerilor lideri de sub 40 de ani au crescut sau s-au maturizat, rar s-a discutat deschis despre greșeală. În ultimii ani însă, tot mai mult, greșeala a început să fie recunoscută ca proces de învățare. Într-o conversație recentă cu invitați ai unei emisiuni despre impactul AI în media, am aflat că există deja tooluri de inteligență artificială, precum Humanize, care „umanizează” textele generate de mașini introducând deliberat mici imperfecțiuni – greșeli gramaticale, sincope de logică, ezitări stilistice. Paradoxal, tocmai greșeala devine semnul distinctiv al autenticității. A greși nu este doar omenește, este profund uman – este una dintre puținele trăsături pe care nici cea mai avansată tehnologie nu le poate replica fără să pară artificială. Într-o epocă în care se cere tot mai des perfecțiune, a greși ne aduce cu picioarele pe pământ și ne amintește că suntem ființe în proces, nu produse finite. Când am întrebat tineri manageri sub 40 de ani care este cea mai mare greșeală pe care au făcut-o în carieră, nicio poveste nu a fost despre eșec în sine. Cei mai mulți dintre ei au vorbit despre ocazii în care și-au dat seama că, în anumite momente, o greșeală poate funcționa ca o busolă. Nu pentru că ne arată încotro s-o luăm, ci pentru că ne arată unde să nu ne mai întoarcem. Adelina Elena Bădescu, director adjunct al direcției juridice la Salt Bank, povestește că și-a dorit să devină avocat și a muncit patru ani pentru visul acesta. Nu a reușit să intre în barou. A fost un eșec dureros, dar și începutul unei cariere diferite, care avea să o ducă în mediul bancar. „Am învățat ceva ce spun des și azi: nu paria totul pe o singură carte”.  Spune că, privind în urmă, acela a fost de fapt pasul care a dus-o acolo unde trebuia – chiar dacă a ocolit traseul inițial. O greșeală aparent banală, dar cu impact de durată, povestește și Daniel Păun, National Sales Manager la Stada România. A mers la un interviu pentru un job promițător fără să se pregătească temeinic, convins că îl va obține. Nu l-a obținut. Lecția? Niciun succes nu vine din certitudinea că vei reuși, ci din respectul față de muncă și pregătire. Greșeala l-a învățat modestie. L-a învățat să trateze orice oportunitate cu seriozitate – ceea ce a devenit, ulterior, o trăsătură definitorie în cariera sa. Pe un alt palier, mai subtil, Elena Panait, Head of Leasing la Genesis Property, povestește despre cum a început să lucreze în stil „one woman show”, refuzând delegarea din convingerea că este o formă de slăbiciune. A învățat în timp că o echipă bună este cel mai valoros activ și că succesul adevărat nu vine din a face totul singur, ci din a ști să aduni oamenii potriviți în jurul tău. De multe ori, greșeala apare dintr-un exces de entuziasm, ca în cazul lui Silviu Nistorescu, Digital Business Manager la Porsche Inter Auto România. A lansat un soft digital de test drive fără a testa experiența utilizatorilor reali. Proiectul a eșuat și a fost nevoie de rollback. Lecția învățată a fost dublă: tehnologia nu trebuie folosită de dragul inovației și niciun proiect nu reușește dacă nu pornește de la realitatea utilizatorului. Mai personală, dar la fel de puternică, este și povestea unei tinere manager care a izbucnit în plâns în timpul unui meeting cu fostul CEO. Se simțea neînțeleasă și, retrospectiv, și-a dat seama că trăia o frustrare profundă. De atunci, spune ea, a început un proces conștient de echilibrare emoțională și de separare a identității personale de reacțiile profesionale. Greșeala a fost o oglindă – una dură, dar necesară. Și poate una dintre cele mai interesante povești vine de la Bogdan Ionuț Sorescu, Senior Director la eMAG. Și-a început cariera ca inginer, lucrând în ture de noapte. După câteva luni a realizat că meseria, deși respectabilă, nu i se potrivea. A făcut un pas înapoi ca să-și regândească traseul. Sau, mai bine zis, un pas lateral. A ajuns într-o zonă în care excelează azi – e-commerce și strategie. Lecția lui: descoperă ce îți dă energie și ai curajul să schimbi direcția când simți că e timpul. Toate aceste mărturii au un numitor comun și anume acela că greșeala nu e capăt de drum, ci este, mai degrabă, un început de recalibrare. Într-o cultură profesională în care suntem adesea învățați să fim infailibili, să nu arătăm slăbiciuni, să nu greșim, vocile acestor tineri vin ca o gură de aer, pe care vă invităm să o „inspirați” în numărul actual al revistei, precum și în ediția cu numărul 20 a anuarului 100 Tineri Manageri de Top, pe care urmează să o lansăm la finalul lunii.   

Sondajul săptămânal al BUSINESS Magazin pe LinkedIn:

Ce contează cel mai mult pentru tine atunci când îți alegi vacanța?

Ești în echipa celor care vânează oferte sau cauți o destinație care să te inspire?

Spune-ne ce contează cel mai mult pentru tine când îți alegi vacanța.

Ne ajuți să înțelegem mai bine obiceiurile de consum ale oamenilor  ca tine.

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin