Home Actualitate PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro,...
Actualitate

PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simțim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”; este nevoie de eliminarea birocrației și implicarea mediului privat

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocrației excesive și pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viito…

PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simțim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”;  este nevoie de eliminarea birocrației și implicarea mediului privat
PNRR, un plan de 29 de miliarde de euro, este primit cu pesimism de mediul de afaceri: „Noi simțim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite clientelar”; este nevoie de eliminarea birocrației și implicarea mediului privat · Foto: Business Magazin

Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), este privit de mediul de afaceri cu pesimism, pe de-o parte din cauza birocrației excesive și pe de altă parte din cauza temerii că fondurile vor fi cheltuite polarizat, clientelar, a fost una dintre concluziile evenimentului online „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”, organizat de Sierra Quadrant, companie de pe piața insolvenței din România.

Cele aproape 60 de proiecte de reformă care sunt cuprinse în PNRR au nevoie de legi noi, dar și de licitații publice care să meargă foarte bine.

„Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că eu nu cred că România are capacitatea per se. Va fi cam la fel ca în 2005-2007. Nu eram pregătiți, de pildă, pentru trecerea la plăți directe, la subvenția pentru agricultură.  Ne-am trezit că ne blocăm aderarea la Uniunea Europeană pentru că aveam Red Flags, aveam stegulețe roșii“, a spus, în cadrul evenimentului, fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea și unul dintre artizanii PNRR.

Temerea mediului de afaceri este că valul mare de fonduri europene care vor veni va fi cheltuit clientelar, cu „câștigători polarizați”.

„Acum o să vă spun așa, foarte onest, care este percepția mediului privat. Noi simțim că urmează un val mare de fonduri, care vor fi cheltuite în același mod ca până acum. Adică vor fi niște câștigători foarte polarizați și o bună parte din banii aceștia nu va ajunge, în mod transparent, la economie, la economia reală. Asta este percepția generală a mediului privat, acela în care mă învârt eu, e adevărat”, a spus Mihai Matei, CE-ul Essensys Software și președintele Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Sierra Quadrant, una dintre cele mai importante companii pe piața insolvenței din România, a organizat joi, 28 octombrie, conferința online „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”.

Conferința – cea de-a treia dintr-o serie de 12 întâlniri –  a abordat problematica implementării PNRR, un proiect în valoare de peste 29 de miliarde de euro esențial pentru modernizarea economiei României și pentru pregătirea tranziției la economia verde.

Pentru alocarea finanțărilor din PNRR este nevoie de o reformă reală, au mai concluzionat speakerii evenimentului. Mihai Matei a dat exemplul unei licitații din România prin comparație cu o licitație internațională:

„La o licitație pe același buget și de complexitate similară, documentația solicitată în România ajunge la circa 1.000 de pagini, mai mult chestiuni de formă, în timp ce la o licitație internațională documentația are doar 150 de pagini. Trebuie să fii un pic masochist să vrei să faci chestia asta”, a mai spus el.

Statul trebuie să ajungă să fie văzut de mediul privat ca un partener viabil, pentru că, pe partea de investiții publice, interesele s-ar complementa, a mai spus Matei: „Există diferențe foarte mari între mediul public și mediul privat, iar aceste decalaje despre care vorbim în tranziția digitală, de exemplu, mediul privat este foarte capabil să ofere soluții clare moderne, inovative, soluții disruptive pentru anumite provocări pe care le avem. Ce nu poate mediul privat să facă este că nu poate să suplinească potențialul și capacitatea statului, deci măsurile de investiții publice.”

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună