În plin deficit de energie, România scoate de la naftalină infama taxă pe stâlp și riscă să afecteze pe orizontală toate proiectele existente și în dezvoltare, de la eoliene sau solare, până la Cernavodă și Marea Meagră. “Totul trebuie reevaluat acum”, “Impactul în sistem este major”

“Totul trebuie reevaluat. Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frâna la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduce o astfel de taxă în plin deficit de energie. Înțeleg nevoia de a aduce bani, dar nu aceasta este soluția. Orientează-te pe profit, dar nu pune o taxă cu un termen de aplicabilitate nelimitat care afectează totul”, spune un specialist din domeniul energetic în legătura cu surpriza pe final de an anunțată de Guvern privind reintroducerea “infamei” taxe pe stâlp, adică impozitarea construcțiilor, antenelor, stâlpilor, etc., cu 1,5%. 

Decizia finală privind forma de aplicare ar trebui luată azi.

”Impozitul pe construcții se calculează prin aplicarea unei cote de 1,5% asupra valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, din care se scade valoarea clădirilor pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit prevederilor titlului IX. Intră sub incidența acestor prevederi și valoarea clădirilor din parcurile industriale, științifice și tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe clădiri. În situația construcțiilor de natura domeniului public/privat al statului sau al UAT-urilor impozitul este datorat de contribuabilii care le au în administrare/concesiune/ folosință cu titlu gratuit/închiriere. (2)  În situația în care, în cursul anului curent, se înregistrează operațiuni de majorare sau diminuare a valorii construcțiilor menționate la art. 497, impozitul pe construcții calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcții datorat pentru anul următor”, se arată în Ordonanța de austeritate a Guvernului Ciolacu 2 – publicată duminică sub forma unui proiect în transparență decizională de Ministerul Finanțelor.

Guvernul Ponta 1 a introdus prima dată ”taxa pe stâlp”, dar ulterior a fost scoasă pe vremea lui Dragnea. 

“Federația Patronală a Energie (FPE) își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu propunerea recentă de introducere a unei taxe de 1,5% aplicabile construcțiilor speciale (așa numita “taxă pe stâlp”), inclusă în Ordonanța de Urgență privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. FPE atrage atenția Guvernului că această măsură a fost propusă fără o consultare transparentă și fără un dialog social prealabil cu actorii relevanți din domeniu. Federația subliniază că astfel de inițiative contravin principiilor bunei guvernări și recentelor promisiuni făcute în cadrul dialogului social dintre Guvern și patronate. Deși FPE înțelege necesitatea Guvernului de a adopta măsuri fiscale pentru asigurarea sustenabilității bugetare, consideră că această taxă este excesivă și ar putea avea un impact sever asupra sectoarelor economice strategice”, spun reprezentanții FPE.

Potrivit acestora, într-un context economic deja marcat de instabilitate și lipsă de predictibilitate, această măsură   descurajează semnificativ investițiile în sectoare strategice, de interes național și provoacă firmele să reducă locurile de muncă și să pună presiune pe prețurile finale suportate de consumatori.

“Acest impozit va afecta semnificativ contribuabilii care au investit foarte mult și pe termen lung (dat fiind faptul că impozitul este direct proporțional cu valoarea investițiilor efectuate). Impozitul, aplicat retroactiv asupra investițiilor deja realizate, poate duce la scumpiri, reducerea consumului și creșterea inflației. În lipsa posibilității de transferare a costurilor către prețuri finale, companiile vor avea mai puține resurse pentru dezvoltare, afectând tranziția energetică și economia verde. De asemenea, măsura agravează problemele financiare din sector, punând în pericol securitatea energetică și determinând unele companii să renunțe la investiții sau chiar să-și înceteze activitatea, cu impact negativ asupra șomajului și economiei.”

Modul de calcul al taxei ridică semne de întrebare. “Nici noi nu înțelegem exact la ce se aplică”, spune un reprezentant al unei companii din domeniul energetic.

“Propunerea de impozitare pe baza valorii brute a activelor, fără a ține cont de uzura acestora, reprezintă o abordare economică eronată. FPE consideră că baza de impunere ar trebui să fie valoarea fiscală rămasă neamortizată, care reflectă mai fidel realitatea economică. Activele din categoria construcții au cele mai mari durate normale de funcționare din întreg catalogul de clasificare a mijloacelor fixe, majoritatea activelor situându-se în intervalul 10-60 de ani (foarte puține tipuri de active au o durată de funcționare sub 10 ani). În condițiile în care cota de 1,5% pe an se aplică la valoarea brută a activelor, rezultă că o societate este obligată să plătească la bugetul statului între 15% și 90% din valoarea activului achiziționat pentru scopuri productive. Din această perspectivă impozitul se dovedește nu numai excesiv, dar reprezintă și o dovadă de neînțelegere de către inițiatorii actului normativ a impactului pe care această măsură urmează să îl aibă asupra funcționării economiei reale, cu efecte dezastruoase pe termen mediu și lung”, adauga FPE.

“Azi facem calculele. Impactul asupra sistemului energetic e major”, spune un alt CEO de companie energetică.

FPE cere practic reanalizarea acestei măsuri pe baza unui dialog cu industria.

Asociația Energia Inteligentă atrage și ea atenția.

“Dar pe lângă problema de securitate (reducerea/înghețarea investițiilor), care o creează această ”ordonanță trenuleț” toate aceste taxe se vor regăsi în tarife și în cheltuielile de producție, și mai departe în prețuri. Analizând doar valorile clădirilor speciale din sectorul de gaze naturale (sonde de gaze, platforme și clădiri aferente instalațiilor tehnologice), am evaluat o creștere a prețului la gaze cu cca 2,7% față de prețul plafonat existent în prezent. Populația va fi pusă să acopere o parte din cheltuielile iresponsabile, prin creșterea prețului la gaze, energie electrică, produse petroliere și energie termică, urmare a taxelor pe clădiri speciale impuse de Noul Guvern de la 1 ianuarie 2025”, menționează AEI.