Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere
Istoria poate sa se repete. Este un fel de lectie pe care si-o preda Nicolae Petrov, fondatorul si CEO-ul Carpatair. Intr-un an, compania a pierdut ce a castigat in trei ani de crestere. Dar ce inseamna asta pentru urmatorii trei ani?
Planurile sefului Carpatair, dupa un an de pierdere · Foto: Business Magazin
In anul in care se implinesc zece ani de la infiintare, planurile de dezvoltare ale companiei s-au intretaiat cu schimbarile cauzate de criza economica, astfel ca managementul a luat mai multe decizii strategice. 1. Schimbarea flotei. Achizitia a trei aeronave Fokker 50 face flota Carpatair mai flexibila; acum, Carpatair zboara cu 12 aeronave de 50 de locuri (SAAB 2000), 3 de 72 de locuri (Fokker 70) si 3 de 105 locuri (Fokker 1000).2. Italia. Compania este lider ca numar de zboruri pe rutele Romania-Italia, avand din mai 164 de zboruri saptamanale, dintre care 88 din Timisoara, 48 din Bucuresti si 8 din Craiova. Acestora li se adauga 20 cu plecare din Budapesta. 3. Rute inchise Conditiile economice de anul trecut au dus la inchiderea zborurilor catre Kiev si Salonic, precum si la reducerea capacitatii pe alte rute.4. Rute noi. Desi zborurile cu cerere redusa au fost inchise, compania a suplimentat zborurile catre Italia, unde cererea este in continuare mare. Din mai, Carpatair va opera 20 de frecvente noi, din Bucuresti, Craiova si Timisoara catre Italia.5. Bucuresti. Dupa zece ani cu baza doar la Timisoara, Carpatair va deschide din mai baza operationala de la Otopeni, ceea ce inseamna ca va avea aeronave locate pe acest aeroport si va intra pe cea mai concurentiala piata, cea a zborurilor din capitala. 6. Craiova Decizia de a lansa o baza operationala la Craiova (destul de aproape de Bucuresti) este legata de dezvoltarea accelerata a afacerilor in zona in ultimii ani, dar si de castigarea de popularitate pe un aeroport inca neexplorat.7. Vanzari online. Carpatair a lansat in august 2008 noul website care introducea si vanzarile online. Acum, peste 25% din totalul vanzarilor sunt online, iar pana la sfarsitul lui 2010 obiectivul este atingerea unui procent de 35% din total vanzari. 8. Aria de acoperire. Orasele romanesti in care zboara Carpatair sunt acum opt: Bucuresti, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, Suceava, Cluj, Arad (prin serviciul bus & fly).9 Oaspeti speciali. Datele Carpatair arata ca in 2009 vanzarile la clasa business au fost destul de reduse, iar pentru vara lui 2010 zbo-rurile charter sunt semnificativ mai putine fata de anul trecut – cand touroperatorii au bu-getat la fel de multe vacante ca in 2008.10. Scadere. Cifra de afaceri s-a intors in 2009 la valori apropiate celor din 2006 (in jurul a 60 mil. euro). Anul trecut a fost si primul fara profit de la infiintarea companiei incoace, iar previziunile pentru acest an iau in calcul doar o crestere mica.
Cifrele anului trecut nu arata tocmai incurajator pentru
Carpatair. Cifra de afaceri si numarul de pasageri s-au intors la
nivelul din 2006, dinaintea boom-ului pietei de aviatie. Insa
pentru Nicolae Petrov e doar o alta etapa: in urma cu 15 ani,
intr-un climat economic cel putin nefavorabil, pilotul moldovean
punea bazele unei companii aeriene, iar in urma cu zece ani, cand
efectele crizei prin care a trecut Romania la sfarsitul anilor ’90
inca se simteau profund, Petrov lansa brandul Carpatair. Nu era
prima tentativa de infiintare a unei companii aeriene private in
Romania si nici prima lui tentativa nu era, dar Carpatair a fost
singura initiativa care a rezistat pe piata. Acum, Carpatair a
implinit zece ani si fondatorul lui il considera inca o partida
foarte buna.
Atat de buna incat, cand nu e ocupat cu strategiile anticriza,
Petrov se gandeste si la cum ar fi sa mai cumpere din actiunile de
la minoritari. De fapt, spunand asta, fondatorul Carpatair infirma
zvonurile care au circulat in piata despre vanzarea unui pachet de
actiuni din companie: “Zvonurile circula mereu. Pentru moment
structura actionariatului Carpatair este aceeasi din 2000 incoace:
51% actionariat roman si 49% actionariat elvetian. Personal,
consider ca momentul actual nu este unul prielnic pentru exit, iar
eu imi doresc sa pastrez aceasta structura de actionariat
neschimbata pe o perioada cat mai lunga”.
Chiar si in alte conditii, Petrov considera insa ca exit-ul ar
trebui sa mai astepte: “Avand in vedere ca sunt fondatorul acestei
companii si ca motivatia care m-a condus in toti acesti ani a fost
cea pur profesionala, este normal sa consider ca la cei 15 ani ai
proiectului si cei 43 ai mei este inca prematur sa ma gandesc la
reducerea participarii si a angajamentului personal. Din contra,
intentiile mele s-ar indrepta mai degraba spre cumpararea de
actiuni, deoarece cred in ceea ce fac si in sansele de reusita ale
companiei pe care o conduc”.