Planurile lui Juncker pentru Europa: de toate pentru toți

Juncker a anunțat că în mandatul său, în următorii cinci ani, niciun alt stat nu va mai adera la UE, pentru că e nevoie mai întâi “să se facă o pauză pentru consolidarea a ceea ce s-a făcut în cele 28 de state membre”, afirmație care în Marea Britanie a fost interpretată drept o dezavuare implicită a viitorului referendum de independență a Scoției. Noul șef al CE a precizat însă că negocierile de aderare vor continua, în special cu statele din fosta Iugoslavie și cu Albania, ca și discuțiile vizând parteneriatul cu Ucraina și Republica Moldova.

Principala lui temă de interes a fost, de departe, consolidarea coeziunii interne a deciziilor în UE, Juncker cerând parlamentarilor “să reziste tentației de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine” și pledând pentru o “guvernanță economică” a zonei euro, în așa fel încât “să se încheie situația ridicolă a reprezentării uneia dintre cele mai puternice monede din lume de către reprezentanți care, de cele mai multe ori, se contrazic”.

În privința relațiilor Comisiei cu Parlamentul și Consiliul, Juncker a spus: “Să vedem ce putem realiza în practică și să nu îi plictisim pe cetățenii noștri cu dezbaterile noastre interinstituționale. Să rezistăm tentației de a critica Bruxellesul pentru tot ceea nu merge bine. Dacă spuneți “da” la Bruxelles, nu spuneți “nu” în altă parte. Trebuie să fim o echipă, conform metodei comunitare de luare a deciziilor”. “Nu trebuie să europenizăm orice problemă, oricât de mică din UE, ci să ne concentrăm pe chestiunile mari”, a adăugat el.

Pentru stimularea relansării economice a UE, Juncker a promis un plan de investiții în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicații și transporturi și clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiții și sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar și datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i liniști pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greșește”. În același timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare țară din UE să fie stabilit un salariu minim.

Guy Verhofstadt, liderul grupului ALDE, a comentat că votul pentru Juncker a fost un vot pentru austeritate și creștere economică. “Sper să le facem pe ambele: fără disciplină fiscală nu există creștere, dar trebuie să mergem mai departe de disciplina fiscală și să încurajăm creșterea economică printr-un pachet de măsuri dedicate creșterii”, a spus Verhofstadt.

Parlamentul European i-a validat și pe cei patru noi comisari europeni pentru posturile rămase vacante după cei comisarii anteriori au fost aleși deputați europeni. Jyrki Katainen (Finlanda), pentru afaceri economice și monetare și euro, îl înlocuiește pe Olli Rehn, Ferdinando Nelli Feroci (Italia) pentru industrie și antreprenoriat, îl înlocuiește pe Antonio Tajani, Martine Reicherts (Luxemburg), pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie, o înlocuiește pe Viviane Reding, iar Jacek Dominik (Polonia), pentru programare financiară și buget, îl înlocuiește pe Janusz Lewandowski. Cei patru vor face parte din Comisia Europeană pentru restul mandatului actual, care expiră la 31 octombrie.