Planul energetic al Europei: este suficient pentru a trece de iarnă?

Emmanuel Macron a avut săptămâna trecută un mesaj simplu pentru întreprinderile franceze care se pregătesc să semneze contracte de energie extrem de costisitoare, nu o faceți, conform Financial Times.

Companiile ar trebui să respingă “prețurile nebunești” oferite în prezent, a declarat președintele francez, insistând că guvernele europene vor reuși să facă piețele să funcționeze din nou și să readucă costurile la niveluri rezonabile.

Aymeric Le Jemtel, directorul executiv al Veta France, o companie mică care produce plăci de acoperire pentru clădiri la o fabrică din nordul Franței, consideră că este greu să împărtășească încrederea lui Macron. Furnizorii de cărămidă pe care Veta se bazează din Europa și-au majorat prețurile pentru a compensa costul ridicat al gazului natural pe care îl folosesc pentru a alimenta cuptoarele lor. Unii chiar au anulat comenzi care au devenit nerentabile.

“Este foarte greu de gestionat, deoarece avem foarte puțină vizibilitate asupra prețurilor”, spune Le Jemtel. “Nu vrem să ne închidem în această iarnă, dar încep să mă îngrijorez.”

În condițiile în care temperaturile scad acum, pe măsură ce se apropie lunile de iarnă, iar importurile de gaze din Rusia sunt la o fracțiune din nivelurile de altădată, miniștrii europeni ai energiei urmează să se reunească vineri pentru a discuta un pachet de taxe naționale excepționale la nivelul UE, menite să strângă fonduri pentru a reduce prețurile plătite de gospodării și întreprinderi.

În timp ce capitalele UE pot evidenția unele succese în eforturile depuse în ultimele luni pentru a se debarasa Uniunea de gazul rusesc, inclusiv umplerea depozitelor de gaz la niveluri de peste 85%, un număr tot mai mare de capitale avertizează că cele mai recente propuneri pur și simplu nu merg suficient de departe.

“Există cu siguranță oameni în jurul mesei care cred că nu este suficient și că trebuie făcut mai mult”, spune un diplomat UE despre planurile Comisiei discutate vineri de miniștri. “Nu avem nici-un interes ca prețurile energiei să provoace instabilitate în statele member, ar fi o rețetă pentru dezastru.”

Aproximativ 15 state membre i-au scris comisarului european pentru energie, Kadri Simson, în această săptămână în care au cerut un plafon la nivelul UE pentru prețurile en-gros la gaze, în timp ce întreprinderile cedează sub greutatea unor costuri care rămân de aproximativ cinci ori mai mari decât în urmă cu un an.

Analiștii avertizează acum că o recesiune profundă este inevitabilă, Deutsche Bank estimând că produsul intern brut real din zona euro va scădea cu aproape 3 % la nivel agregat între al doilea trimestru al acestui an și aceeași perioadă din 2023, o scădere mai mare de la un vârf la altul decât în timpul crizei euro. În urma victoriei electorale a unei alianțe conduse de extrema dreaptă în Italia în această lună, alte capitale ale UE urmăresc cu atenție semnele că scumpirea costului vieții ar putea genera neliniște populară și ar putea împinge alegătorii către partide mai extreme.

“Criza energetică din Europa începe abia acum să se resimtă cu adevărat, deoarece creșterile prețurilor angro încă se răsfrâng asupra facturilor firmelor și gospodăriilor”, spune Simone Tagliapietra, specialist în energie la think tank-ul Bruegel. “Costul pentru economie va deveni mult mai mare”.

Franța a fost unul dintre cele mai agresive state membre ale UE în încercările sale de a proteja consumatorii și întreprinderile de creșterea costurilor energiei. Cu toate acestea, unii membri ai guvernului se tem că în această iarnă vor izbucni tulburări sociale. Eforturile guvernului francez au menținut rata anuală a inflației de 6,5%, cu mult sub cea din multe alte state membre ale zonei euro, mai ales sub cea din țările baltice, unde inflația este cuprinsă între 20 și 25%.

Guvernul francez a reușit să își protejeze cetățenii de creșterile de prețuri mai bine decât în alte părți ale Europei, în măsura în care se bazează puțin pe gazele naturale și își obține cea mai mare parte a energiei electrice din centrale nucleare operate de compania de stat EDF. Acesta a luat măsuri pentru a proteja gospodăriile și întreprinderile mici în februarie, prin intermediul unui “scut tarifar” care a limitat creșterea prețurilor la electricitate la 4% și a menținut prețurile la gazele naturale la același nivel pentru 2022.

De atunci, au fost acordate și alte ajutoare, cum ar fi cecuri de 100 de euro pentru gospodăriile sărace, subvenții pentru uleiul de încălzire și reduceri la benzină și motorină aplicate la pompă. Potrivit Ministerului francez de Finanțe, suma totală în acest an se ridică la aproximativ 24 de miliarde de euro, dintre care 7,5 miliarde de euro sunt destinate exclusiv șoferilor.

Guvernul a anunțat recent că măsurile de protecție vor fi extinse anul viitor prin plafonarea creșterilor prețurilor la gaze naturale și electricitate la 15% pentru gospodării și întreprinderi mici. Costul brut pentru stat se va ridica la 45 de miliarde de euro, dar după ce banii vor fi recuperați de la producătorii de energie, costul net va fi de 16 miliarde de euro.

O astfel de abordare intervenționistă se aliniază culturii politice franceze, în care guvernul stabilește adesea politica industrială și acționează pentru a proteja cetățenii de crizele economice. Dar ea reflectă, de asemenea, temerile din Palatul Élysée că nemulțumirea alegătorilor ar putea consolida soarta Raliului Național de extremă dreapta al lui Marine Le Pen, care a câștigat un număr fără precedent de 89 de locuri în Adunarea Națională în această vară.

Guvernul lui Macron a fost marcat și de protestele “vestelor galbene” care au explodat în iarna anului 2018 din cauza unei propuneri de majorare a taxei pe carburanți. Unii miniștri se tem de o revigorare a acelei mișcări difuze și fără lider, mai ales că prețurile la pompă au fost mai mari în ultimele luni decât atunci.

Au avut loc câteva proteste ale “vestelor galbene” în zilele de sâmbătă din luna septembrie a acestui an la Paris, precum și în apropiere de Cannes și Toulouse, dar până acum nu au avut febra mulțimilor uriașe din trecut. Sindicatele au planificat o grevă națională joi pentru a face presiuni în vederea obținerii unor creșteri salariale.

Din cauza întreruperilor neașteptate la flota nucleară a EDF, guvernul a avertizat asupra riscului de raționalizare a energiei asupra companiilor. Unele servicii publice, cum ar fi piscinele și muzeele, au început să își reducă orele de funcționare. “Combaterea inflației este o prioritate economică și politică”, a declarat săptămâna aceasta ministrul francez de finanțe, Bruno Le Maire. “Inflația este o otravă pentru democrații, istoria a demonstrat acest lucru.”

În ciuda intervențiilor energetice realizate până în prezent de Franța, întreprinderile și gospodăriile sunt consternate de costurile cu care se confruntă. Stephanie Pauzat, funcționar în cadrul CPME, a declarat că grupul de afaceri care reprezintă întreprinderile mici și mijlocii a primit în ultimele săptămâni mai multe apeluri de la directori executivi alarmați de noile prețuri care le sunt propuse de furnizorii de energie.

Două treimi dintre companiile din Franța cumpără energie de pe piața liberă, deoarece nu se califică pentru tariful reglementat stabilit de guvern și perceput de EDF. Doar companiile cu mai puțin de 10 angajați și cu vânzări mai mici de 2 milioane de euro sunt protejate de plafoanele prețurilor la energie pe care guvernul francez le-a instituit în acest an și pe care le planifică pentru anul viitor.

Potrivit lui Pauzat, într-un sondaj realizat de CPME în luna iulie, 93% dintre cei 2.400 de proprietari de întreprinderi din Franța au declarat că majorarea prețurilor la energie a dus la o creștere a costului bunurilor lor cu peste 10%. O treime dintre aceștia au declarat că nu pot transfera aceste costuri către clienții lor.

Cu toate acestea, în ciuda acestor povești de groază locale, Tagliapietra de la Bruegel spune că UE, în general, se află într-o poziție mult mai bună acum decât în urmă cu două sau trei luni.

Eforturile agresive depuse din primăvară au contribuit la diversificarea aprovizionării cu gaze naturale dinspre Rusia către alternative, inclusiv gazul natural lichefiat din SUA. Potrivit Comisiei Europene, gazele naturale prin conducte din Rusia au scăzut acum la 9% din importurile de gaze ale UE, față de 41% anul trecut.

Dar criza nu s-a încheiat nici pe departe, avertizează el. Constituirea nivelurilor de stocare a gazelor anul viitor ar putea fi chiar mai dificilă decât în 2022, având în vedere că stocurile din acest an au fost constituite prin intermediul importurilor rusești, care ar putea fi întrerupte complet până anul viitor.

Îngrijorările legate de o ruptură totală a livrărilor de gaze rusești s-au intensificat în această săptămână, când Gazprom a avertizat că ar putea impune sancțiuni asupra companiei de stat de gaze din Ucraina, o măsură care ar putea duce la oprirea fluxurilor prin această țară. Separat, marți, scurgeri în două gazoducte rusești din Marea Baltică au fost puse pe seama unui sabotaj, subliniind vulnerabilitatea infrastructurii energetice europene.

Între timp, capitalele trebuie să facă mult mai mult pentru a limita în mod colectiv cererea de gaze și electricitate în această iarnă și în perioada următoare. Potrivit unui raport al OCDE din această săptămână, eforturile insuficiente pentru a reduce consumul de gaze ar putea lăsa nivelurile de stocare din UE la “niveluri periculos de scăzute”, ceea ce ar putea pune economia într-o situație dificilă în lunile următoare. O iarnă friguroasă ar putea agrava deficitul de aprovizionare, ceea ce ar duce la prețuri globale “substanțial mai mari”.

Statele membre ale UE au respins în această vară planurile Comisiei privind reducerea obligatorie a consumului de gaze și au optat în schimb pentru o abordare voluntară. Guvernele europene au cheltuit o jumătate de trilion de euro pentru a proteja cetățenii și companiile de creșterea prețurilor la energie, însă multe dintre aceste măsuri au mascat efectul prețurilor foarte mari, subminând stimulentele pentru reducerea consumului.

În Franța, guvernul a stabilit ca obiectiv ca întreprinderile și entitățile din sectorul public să reducă consumul de energie cu 10% în această iarnă față de anul trecut, în încercarea de a evita întreruperile de curent. Companii, de la gigantul de lux LVMH la retailerul Carrefour, au dezvăluit planuri de economisire a energiei, în timp ce orașul Paris a declarat că va stinge mai devreme pe timp de noapte luminile strălucitoare ale Turnului Eiffel.

De asemenea, sunt în curs de implementare și alte soluții, cum ar fi un sistem național de alertă numit Ecowatt al operatorului de rețea RTE. Acesta va clasifica zilele ca fiind verzi, portocalii sau roșii, în funcție de stresul asupra sistemului de electricitate, trimițând notificări push consumatorilor și companiilor în momentele de cerere maximă pentru a le cere să reducă consumul. Cel mai mare post de televiziune din Franța s-a angajat să includă clasificarea Ecowatt în buletinele meteorologice zilnice, pentru a atrage ajutorul oamenilor.

Obiectivele de economisire a energiei electrice vor face parte din pachetul de măsuri la nivelul UE care urmează să fie prezentat vineri, alături de impozitele excepționale pentru companiile energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon și de o taxă pentru producătorii de combustibili fosili. Comisia a estimat că statele membre ar putea strânge în total 140 de miliarde de euro din profiturile companiilor energetice, pe care le-ar putea recicla în eforturile de reducere a facturilor.

Cu toate acestea, noile măsuri ale Comisiei vor reprezenta doar o foaie de parcurs parțială, mai degrabă decât un răspuns cuprinzător la criza energetică. Directorii din industrie au pus la îndoială faptul că taxele vor strânge atât de mult pe cât preconizează Bruxelles-ul.

Țări precum Italia, Grecia, Belgia și Malta încearcă să obțină impunerea unui plafon la prețul gazelor, în speranța că astfel s-ar putea afecta ciclul dăunător al creșterii prețurilor în Uniune. Pentru unele dintre ele, structura industriilor lor energetice înseamnă că pachetul existent al Comisiei va fi de un ajutor direct limitat. În timp ce alții, precum Franța, au implementat deja propriile scheme naționale personalizate.

Oficialii francezi adaugă că impozitele excepționale nu vor rezolva singure disfuncționalitățile mai profunde de pe piețele de electricitate și gaze, susținând că sunt necesare intervenții, inclusiv așa-numitele “întrerupătoare”, pentru a împiedica piețele energetice să o ia razna.

Miriam Dalli, ministrul maltez al mediului, energiei și întreprinderilor, a declarat că, deși susține pachetul Comisiei, acesta nu ar fi de ajutor Maltei, având în vedere că cel mai mic stat din UE importă o parte substanțială din energia electrică prin intermediul unui interconector cu Italia, în timp ce producția internă provine în principal de la o centrală electrică pe bază de gaz. “Înțelegem pe deplin colegialitatea acestui lucru, statele membre trebuie să se sprijine reciproc”, spune ea.

Eduard Heger, premierul slovac, a avertizat că situația energetică devine atât de gravă în țara sa încât industria grea va fi nevoită să se închidă în câteva săptămâni, dacă nu va exista un răspuns de mai mare anvergură din partea Bruxelles-ului. Țara sa va cheltui 24 de miliarde de euro, adică o cincime din PIB, pentru a subvenționa costurile energiei, dar propunerea Comisiei ar aduce un profit de numai 100 de milioane de euro. “Țara cea mai afectată va fi cea care va primi cel mai puțin”, spune el.

Bruxelles-ul a prezentat miercuri un document de opțiuni cu idei privind modul în care se poate ajunge la un plafon al prețului la gaze, dar unii oficiali ai Comisiei rămân circumspecți cu privire la această idee. În cazul în care nivelul este stabilit la un nivel prea scăzut, există riscul ca furnizorii să fie descurajați să vândă în UE, deoarece în altă parte sunt disponibile tarife mai bune. La rândul său, acest lucru ar submina eforturile de consolidare a aprovizionării cu gaze.

Costul enorm al intervențiilor în domeniul energiei are un impact inegal asupra statelor membre, având în vedere capacitățile diferite ale acestora de a face față creșterii împrumuturilor publice. Unii diplomați au început să vorbească discret despre un ajutor suplimentar pentru a echilibra sarcinile, Slovacia a solicitat ca taxele excepționale să fie direcționate către un fond comun care să fie împărțit în mod egal între țări în funcție de populație.

În Franța, consumatorii se pregătesc pentru ce e mai rău. Saliha Sadelli, o asistentă medicală, spune că a fost grav afectată de creșterea prețului benzinei, deoarece conduce mult pentru a efectua vizite la domiciliu. De asemenea, propriile facturi au crescut, în ciuda măsurilor luate de guvern pentru a limita creșterea prețurilor la electricitate.

“Ni se spune că gospodăriile au fost protejate, dar bineînțeles că sunt îngrijorată când văd că facturile noastre au crescut în scurt timp de la 200 de euro pe lună la 350 de euro”, spune ea. “Mă întreb ce să fac. Vara pot să opresc aerul condiționat acasă, este un lux. Dar încălzirea nu este un lux.”