Plagiatul lui Florin Roman a lăsat Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării fără ministru. Care este profilul ideal pentru noul ministru?

♦ Norica Nichita, cercetător, Institutul de Biochimie al Academiei Române: „Candidatul trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic. Nominalizarea anterioară a fost pur și simplu o rușine, făcută într-un dispreț total față de importanța poziției și a sectorului pe care-l reprezintă“ ♦ Marian-Gabriel Hâncean, cercetător, cadru didactic universitar, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială: „Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziție are experiență în activitatea de cercetare științifică, dovedită prin publicații în jurnale științifice internaționale de top, a participat în proiecte de cercetare internaționale inclusiv în calitate de director.“

Florin Roman și-a dat demisia din funcția de ministru al cercetării și digitalizării la mijlocul lunii decembrie a anului trecut, după ce o anchetă a jurnaliștilor Libertatea a dezvăluit că acesta a mințit în CV în legătură cu studiile sale și a și plagiat lucrarea de masterat. Ajuns ministru al digitalizării, Florin Roman a declarat că faptul că n-are nicio legătură cu domeniul este un avantaj și astfel nu poate fi acuzat că are interese legate de afaceri în acest sector.

Cercetătorii, cei care fac parte din comunitatea celor pe care i-ar reprezenta viitorul ministru, spun contrariul: candi­datul ideal ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare și să aibă o experiență îndelungată în acest sector.

„Candidatul (pentru rolul de ministru al cercetării, inovării și digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretențioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat. Nominalizarea anterioară a fost pur și simplu o rușine, făcută într-un dispreț total față de importanța poziției și a sectorului pe care-l reprezintă“, a spus pentru ZF Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române, membru CNCS  (Consiliul Național al Cercetării Științifice).

Mai mult, Norica Nichita spune că un candidat ideal pentru poziția de ministru al  cercetării, inovării și digita­lizării ar trebui să cunoască foarte bine sistemul de cercetare-dezvoltare, ideal, să provină din interiorul său, precum și poli­ticile în cercetare ale Comisiei Europene.

În plus, adaugă ea,  ar trebui să aibă „experiență de management în dezvoltarea și gestionarea proiectelor de cercetare, în elaborare de politici de cercetare, în coordonarea de departamente/institute de cercetare.“ De aceeași părere este și Marian-Gabriel Hâncean, cercetător și cadru didactic universitar în cadrul Facultății de Sociologie si Asistență Socială a Universității din București.

„Într-o lume ideală, persoana care ar trebui să ocupe această poziție are experiență în activitatea de cercetare științifică, dovedită prin publicații în jurnale științifice internaționale de top, a participat în proiecte de cercetare internaționale inclusiv în calitate de director, are experiență în elaborarea de politici publice, are cunoștinte cu privire la sursele de finanțare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare și pentru digitalizare, are experiență în administrația publică centrală și/sau în administrația universitară din România (sau străinătate), are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică“, a spus Marian-Gabriel Hâncean.

În ceea ce privește principalele competențe necesare în cazul ministrului ce va reprezenta cercetătorii români, Hâncean crede că ar trebui să știe să gestioneze resurse în proiecte de cercetare, să atragă resurse financiare din străinătate pentru sistemul de cercetare național, să știe să negocieze la nivelul Comisiei Europene o creștere a sumelor pe care UE le pune la dispoziție cercetătorilor din România pentru proiecte de cercetare.

„Știe cel puțin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competențe de utilizare PC și este membru în asociații profesionale de cercetare internaționale, are o carieră de cel puțin 15 ani în cercetare științifică/predare sau/și experiență în consultanță în proiecte de cercetare științifică la nivelul Comisiei Europene“, completează Marian-Gabriel Hâncean.

Dacă am face o comparație cu o companie privată care activează în cercetare și digitalizare, CEO-ul ideal, în cazul nostru un ministru, ar trebui să aibă competențe legate de inovațiile digitale, să susțină și să implementeze utilizarea tehnologiei și a practicilor digitale, crede Sorina Faier, managing partner al companiei Elite Searchers.

„Responsabilitatea principală a lui este de a transforma afacerile tradiționale în afaceri digitale, stimulând astfel creșterea și performanța companiei.

Mai multe detalii pe www.zfcorporate.ro

„Această transformare se realizează utilizând instrumente, platforme, tehnologii și procese digitale. Astfel, CEO-ul trebuie să dețină, în primul rând, competențe legate de inovațiile digitale și să fie un agent de schimbare în întreaga organizație, să susțină și să implementeze utilizarea tehnologiei și a practicilor digitale pe toate palierele din companie“, a explicat ea pentru ZF.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării a fost fondat la finalul lunii decembrie a anului 2020. Primul ministru al cercetării și digitalizării a fost Ciprian Teleman, venit din partea alianței USR-Plus.

Care sunt principalele competențe, abilități și experiențe ale candidatului ideal pentru portofoliul de ministru al cercetării, inovării și digitalizării:

♦ Personalitate credibilă pentru mediul academic;

♦ Experiență în activitatea de cercetare științifică, dovedită prin publicații în jurnale științifice internaționale de top;

♦ A participat în proiecte de cercetare internaționale inclusiv în calitate de director

♦ Are experiență în elaborarea de politici publice;

♦ Are cunoștinte cu privire la sursele de finanțare pe care guvernul României le poate atrage pentru dezvoltarea sistemului de cercetare – inovare și pentru digitalizare;

♦ Are experiență în administrația publică centrală și/sau în administrația universitară din România (sau străinătate);

♦ Are un curriculum vitae disponibil spre consultare publică;

♦ Știe cel puțin limba engleză (dovedit prin acreditare);

♦ Are competențe de utilizare PC;

♦ Este membru în asociații profesionale de cercetare internaționale;

♦ Are o carieră de cel puțin 15 ani în cercetare științifică/predare sau/și experiență în consultanță în proiecte de cercetare științifică la nivelul Comisiei Europene.

Norica Nichita, cercetător, director adjunct al Institutului de Biochimie al Academiei Române

Candidatul (pentru rolul de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării – n.red.) trebuie să fie o personalitate credibilă pentru mediul academic, o comunitate în general pretențioasă. Trebuie să transmită încredere că poate gestiona un portofoliu foarte complicat.

Marian-Gabriel Hâncean, cercetător și profesor universitar în cadrul Facultății de Sociologie si Asistență Socială a Universității din București

Candidatul ideal trebuie să știe cel puțin limba engleză (dovedit prin acreditare), are competențe de utilizare PC și este membru în asociații profesionale de cercetare internaționale, are o carieră de cel puțin 15 ani în cercetare științifică/predare sau/și experiență în consultanță în proiecte de cercetare științifică la nivelul Comisiei Europene.