Plăcile grafice depășesc tărâmul jocurilor video. Care sunt noile domenii unde sunt utilizate
Piața locală a plăcilor grafice de PC-uri a crescut cu 20% anul trecut față de 2015. Aceasta este prima creștere din ultimii șapte ani, impulsionată de zona de gaming, ce atrage tot mai mulți adepți. Tendința ascendentă ar urma să se mențină și în 2017, apreciază Traian Țeglet, marketing manager al nvidia pentru zona balcanilor. Pe lângă utilizarea clasică, procesoarele grafice își găsesc noi uti…
2016 a adus primele plusuri din ultimii șapte ani în piața de plăci video de pe plan local, ajungând la 122.000 de unități, ceea ce se traduce într-un avans de 20% față de 2015. ”Există mai multe motive în spatele acestei creșteri, printre care se numără lansarea unei tehnologii revoluționare, arhitectura Pascal, care oferă salturi impresionante de performanță în materie de lățime de bandă a memoriei și eficiență energetică, precum și funcții grafice noi“, spune Traian Țeglet, marketing manager la Nvidia pe regiunea Balcanilor.
Alți factori care au dus la această creștere a pieței menționați de Țeglet sunt evoluția unor tehnologii precum realitatea virtuală, dar și explozia fenomenului sporturilor electronice. Asta în contextul în care vânzările din restul segmentelor de PC au fost ori în stagnare, ori în scădere.
Zona de gaming s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani, iar factorii care au contribuit la asta au fost în primul rând sporturile electronice, dezvoltarea noilor jocuri video și progresul hardware. ”Industria sporturilor electronice are în momentul de față mai multă audiență decât audiența cumulată a unui campionat de baschet și de hochei din SUA“, menționează Țeglet. Tot el adaugă că ”dezvoltarea de jocuri a explodat pur și simplu“, în timp ce evoluția produselor hardware a accelerat; ”este efectiv o revoluție în materie de tehnologie hardware, de la o generație la alta am reușit să creștem cu 50% performanța, lucru care nu s-a mai întâmplat de foarte mulți ani“, mărturisește el.

Și dă ca exemplu timpii de așteptare pentru realizarea unui film 3D. ”Imaginează-ți că acum câțiva ani, ca să faci un film 3D și să-l redai, îți lua trei zile. Azi majoritatea randărilor se pot realiza în câteva ore și poți face modificări în timp real. Acest lucru este posibil mulțumită combinației între puterea brută a tehnologiei și partea software.“
De asemenea, anul trecut s-a înregistrat o creștere și a prețului mediu de vânzare al unei plăci video cu 35%, de la 83 de dolari în 2015 la 112 dolari în 2016, ”fapt care confirmă că majoritatea cumpărătorilor au ales o placă video destinată gamingului“, spune Țeglet. El crede că ”în momentul de față vânzările de plăci video cresc piața de PC-uri și componente“.
Nvidia este lider local cu o cotă de piață de 73% și vrea să-și păstreze poziția într-un segment care în 2017 ”va rămâne la același nivel, cu posibilitatea unei mici creșteri pe care încă nu o putem estima“, consideră Traian Țeglet.
Pentru Nvidia, anul fiscal 2017, încheiat în ianuarie, a fost unul foarte bun, ajungând la nivel global la venituri de 6,9 miliarde de dolari. Primul trimestru din 2017, numit anul fiscal 2018, a fost mai slab decât precedentul, din cauza sezonalității, dar față de perioada similară din 2016, venitul a crescut cu 48%, de la 1,3 miliarde de dolari cât era anul trecut la 1,9 miliarde de dolari anul acesta. Componenta de gaming aduce în continuare cele mai mari venituri – 4,1 miliarde de dolari din cele 6,9 miliarde de dolari – au provenit din segmentul de plăci grafice dedicate jocurilor video. Totuși, ramura dedicată inteligenței artificiale la nivel de data center s-a triplat într-un singur an, aducând venituri de 830 de milioane de dolari în 2016.
2017 promite să fie anul în care realitatea virtuală face primii pași în lumea reală: căștile de VR se vând de luni bune, atât în străinătate, cât și în România. Deși încă la început experiența oferită de produsele destinate realității virtuale a stârnit interesul consumatorilor, acest lucru nu a fost posibil fără o placă grafică puternică capabilă să ofere imagini 3D, la 360 de grade, fără ca purtătorul căștii de VR să amețească. Așadar, acest nou mediu de entertainment împinge și susține piața plăcilor video, deoarece cei care doresc să încerce VR-ul au nevoie, pe lângă o cască, de un PC performant dotat cu o placă video puternică.
VR-ul devine mai accesibil și tehnologia ajunge în mâinile oamenilor. ”Anul trecut, când am început să vorbim mai serios despre VR, vorbeam de niște căști care nu erau încă lansate, aflate în versiuni beta, și vorbeam despre aplicații care sunt în mare parte nedezvoltate, fiind în faze inițiale. Anul acesta avem tehnologie nouă și am reușit să creăm plăci video mult mai accesibile față de anul trecut; există căști pe piață și avem și aplicații complete, demo-uri, conținut pe care poți să-l consumi“, rezumă Traian Țeglet stadiul tehnologiei VR în momentul de față, semnalând faptul că tot mai multe companii, atât pe partea de hardware, cât și pe cea de software, se implică mai mult în dezvoltarea VR-ului. ”Toate schimbările menționate au avut loc într-un singur an și credem că lucrurile vor evolua cel puțin la fel de repede în următoarele luni. Și mai interesant este ce va apărea anul viitor“, spune el.
Totuși, pentru ca o experiență de realitate virtuală să fie fluidă nu este nevoie doar de o performanță hardware ridicată, ci și de optimizarea software-ului. ”Avem driveri care le permit aplicațiilor să ruleze jocuri cu mai multe detalii mult mai ușor. Folosim tehnologia Nvidia, încercăm să manipulăm pixeli ca atunci când întorci capul în realitatea virtuală să nu amețești. E nevoie de un procesor grafic puternic, dar este vorba de foarte multă optimizare la nivel de software.“
Realitatea virtuală a devenit cunoscută datorită jocurilor, dar acum se aplică și în alte industrii precum imobiliare, arhitectură sau medicină, ”deja am auzit de prima operație făcută în VR, cu doctorul într-o țară și pacientul în alta“, spune managerul de la Nvidia. Tot el povestește și despre un stomatolog român care testează tehnologia VR ca un înlocuitor al tomografiei computerizate și care apreciază că informațiile oferite de acest sistem sunt cu 30% mai precise. Totuși, procesorul grafic își găsește utilizare și în industrii mai îndepărtate de gaming decât te-ai fi așteptat. ”În 1999, Nvidia a dezvoltat un procesor pentru a face calcule în paralel, iar acest tip de calcule ne-a permis să ne extindem și în alte industrii, precum inteligență artificală, pe zona auto, pentru servere de cloud computing“, spune Traian Țeglet.
Un domeniu interesant pentru procesoarele grafice este dezvoltarea mașinilor fără șofer. Condusul autonom, fără intervenție umană, promite să facă șoselele mai sigure, să polueze mai puțin și să decongestioneze traficul. Pentru ca mașinile autonome să devină realitate, cercetătorii au dezvoltat o tehnică de inteligență artificială cunoscută ca ”deep learning“ (învățare profundă), ce se bazează pe acces la un set de date vast, algoritmi sofisticați pentru rețele neurale capabil să rezolve probleme complexe.
Deep learning este esențial pentru dezvoltarea mașinilor autonome deoarece nimeni nu poate scrie un program software capabil să anticipeze fiecare scenariu posibil de pe șosea. Cu această tehnologie, computerul mașinii poate învăța, se poate adapta și îmbunătăți.
Pentru astfel de mașini, Nvidia a dezvoltat un computer numit Nvidia Drive PX 2 care este capabil să înțeleagă ce se întâmplă în jurul său (prin camere și senzori), să se localizeze în spațiu și să planifice un traseu de mers. Acest computer se află în fiecare vehicul al Tesla Motors. Totuși, compania americană nu este singura care activează în acest domeniu; celălalt mare producător de plăci grafice, AMD, lansează Radeon Instinct, o combinație hardware și software open source prin care compania atacă segmentele de inteligență artificială, deep learning și condusul autonom.
În cursa mașinilor fără șofer, dezvoltatorii au înțeles că nu este suficientă testarea în mediul real, de aceea mai mulți cercetători apelează la jocul video Grand Theft Auto V. Deși ar putea părea improbabil, acest gen de joc video este capabil să genereze date similare cu cele adunate de o mașină aflată într-un mediu real; în plus, în joc se pot testa tot felul de scenarii precum accidente în lanț, condusul într-un mediu cu pietoni impredictibili, diferite condiții meteorologice și condiții de trafic diverse. ”Bazarea doar pe datele adunate de pe șosele nu este practică. Cu o simulare poți relua același scenariu de sute de ori“, spune Davide Bacchet, responsabil de departamentul de simulare al start-up-ului Nio, ce vrea să lanseze o mașină autonomă electrică în 2020.
Grupul financiar japonez Softbank, care a înființat recent cel mai mare fond privat de investiții din lume axat pe businessuri de tehnologie, numit Visual Fund, a cumpărat acțiuni în valoare de 4 miliarde de dolari în cadrul companiei americane Nvidia. Potrivit unor surse apropiate tranzacției citate de Bloomberg, motivul acestei investiții ar fi progresele companiei în domeniul inteligenței artificiale și tehnologiei deep learning.
Este evident că odată cu dezvoltarea noilor tehnologii, vechii producători din industria computerelor nu rămân în domeniile consacrate, ci se extind, învață și se adaptează, precum mașinile fără șofer.