Pinacoteca ideala
In materie de muzee, secolele XX si XXI sunt, cu siguranta, inflationiste: numeroase productii traditionale (artizanale) sau industriale au devenit exponate, iar muzeul, o institutie inventata in Europa, in Italia Renasterii, a invadat arii culturale noi, precum Japonia sau Africa.
In aceasta uriasa proliferare de muzee – cand Luvrul parizian a
ajuns sa fie concurat de Luvrul din Abu Dhabi si cand muzeele
figurilor de ceara, de orologii, paste fainoase sau pipe (de
altfel, absolut stimabile, in genul lor) concureaza, ca numar de
vizitatori, institutiile patrimoniale fundamentale – o intoarcere
la marile repere este binevenita. Este exact ceea ce face “Muzeul
muzeelor”, un volum care, daca vreti, adauga inca un muzeu, unul
virtual, pe harta galeriilor lumii. “Cui nu i-ar placea sa viziteze
o pinacoteca ideala, care sa reuneasca tot ceea este mai valoros in
istoria artei ocidentale, si sa se plimbe printre capo¬doperele
celor mai celebri maestri din toate timpurile, stranse, ca prin
miracol, intr-un singur lacas?”, se intreaba autorii acestei
antologii a geniului artistic universal.
Inspirat de “Muzeul imaginar” al lui André Malraux (un eseu din
1947, in care autorul francez punea laolalta, dupa criterii pur
subiective, opere din toate timpurile si locurile, incercand sa
sugereze un concert de melodii contradictorii, capabil sa dea cea
mai inalta idee despre om), volumul isi propune sa ofere
cititorilor un parcurs menit sa cuprinda intr-o singura privire
opere care se afla la mii de kilometri distanta unele de altele, sa
stimuleze comparatii si sa gaseasca asemanari intre tablouri
apartinand aceluiasi autor sau intre stiluri, curente, scoli si
artisti diferiti. Sprijinindu-se pe un ansamblu de ilustratii atent
alese si imprimate cu o remarcabila acuratete (unele pe intreaga
suprafata a paginii – 31×28 cm), albumul ne invita intr-o calatorie
ideala care porneste de la Ermitajul din Sankt Petersburg, trecand
prin Luvru, Prado, Ufizzi, Alte Pinakothek din München,
Kunstistoriches Museum din Viena, National Gallery din Londra,
Rijksmuseum din Amsterdam etc., ajungand, peste Ocean, la
Metropolitan Museum sau la Museum of Modern Art din New York.
“Muzeul muzeelor” continua, pe plaiuri romanesti, cu o sectiune
dedicata Muzeului National de Arta al Romaniei.
Este o plimbare virtuala in miezul intim al istoriei artei, dar si
o reflectie asupra ideii insasi de muzeu.
“Muzeul muzeelor” Editura Litera, Bucuresti,
2009
Aparitii noi:
- Ranile memoriei
Rawi Hage este un scriitor libanez care astazi traieste in Canada, dupa o lunga sedere in New York. La circa 20 de ani dupa ce a emigrat, s-a hotarat sa povesteasca despre razboiul care i-a ravasit tara de bastina. Rezultatul: un roman sclipitor, in care accentele de thriller si succesiunea cinematografica a scenelor se impletesc cu tonul confesional si pasajele lirice. “De Niro’s Game” (titlu ce trimite la filmul cult al lui Michael Cimino, “The Deer Hunter”, unde Robert de Niro se intoarce in Vietnam sa-si caute prietenul din copilarie, devenit acolo star al jocului de-a ruleta ruseasca) ne dezvaluie Beirutul de la inceputul anilor ’80, unde Bassam si Georges, doi buni prieteni, incearca sa insele moartea si plictiseala ratacind pe strazile naruite de bombe.
Rawi Hage “Jocul lui De Niro”, Editura Leda, Bucuresti, 2009
- Aventurile lui Stubo & Vik
Colectia Fiction Connection a Editurii Trei revine iar in atentia publicului cu un nou autor scandinav. E vorba despre Anne Holt (fosta ministra a justitiei in Norvegia, procuroare, avocata si ziarista de televiziune), autoare a unor romane politiste care, cel putin in }arile Nordului, au cunoscut vanzari de peste 4 milioane de exemplare. “Eroare judiciara”, primul volum dintr-o serie care ii are ca protagonisti pe anchetatorii Ingvar Stubo si Johanne Vik, ne pune pe urmele unui ucigas in serie, care sechestreaza copii si apoi ii asasineaza fara sa lase vreo urma. Stubo si Vik pornesc pe urmele prezumtivului ucigas, Aksel Seier, un fost condamnat pentru crima, actualmente refugiat in SUA. Dar un personaj aflat pe patul de moarte ii convinge pe anchetatori ca vinovatul ar trebui cautat in alta parte.
Anne Holt “Eroare judiciara”, Editura Trei, Bucuresti, 2009