Pilot peste patru miliarde de euro. Cum vede economia șeful Alpha Bank, Sergiu Oprescu

Formația de inginer de aeronave răzbate rapid din felul cum Sergiu Oprescu vorbește despre banking. “Unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut când am intrat în sistemul bancar a fost să încerc să modelez matematic evoluția unei societăți comerciale ca pe aceea a unui avion, doar că aici aparatura de bord care indică altitudinea, starea tehnică a avionului etc. erau indicatorii financiari. Pe urmă mi-am dat seama că mediul unde se mișcă un avion e destul de omogen, în timp ce mediul în care se mișcă o societate comercială implică evenimente unice, unele fără logică și imposibil de parametrizat.”

Oprescu indică “ieșirea din aviație” în favoarea finanțelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar și fiindcă avea deja șase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea. A luat însă decizia pentru că și-a dat seama că în România anilor ’92 zona aviației n-are perspective să performeze și dintr-o atracție “inginerească” pentru domeniul financiar, unde vedea potențialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Ghețea, Gabriela Mateescu și alți colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii București, primul proiect de bancă străină care se înființa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank.

La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înființeze divizia de bancă de investiții a grupului – Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înființat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l și conducă începând din 2001, în paralel cu funcția de vicepreședinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de președinte în 2007. “Cum am trecut de la piața de capital în zona bancară? Am făcut prin 2000 un studiu pentru grupul Alpha despre cum ar putea să se impună în zona de retail bancar din România”, amintește bancherul, care se mândrește cu lansarea, prin Alpha Housing, a primelor credite ipotecare pe zece ani pentru persoane fizice, un produs care a stat la baza viitoarei concurențe de pe piața creditării ipotecare de la noi.

Funcțiile publice, politice nu l-au pasionat niciodată, fiindcă, după cum glumește diplomatic, “șansa mea în viață a fost să nu fiu <greedy>”. Despre traiectoria sa profesională spune că întotdeauna când a ajuns să se simtă într-o zonă de confort într-o funcție, a simțit că poate mai mult; întrebat însă unde se vede peste cinci-zece ani, iarăși glumește diplomatic: “tot într-o zonă de confort”. Există însă un parametru obligatoriu al zonei respective de confort, vizibil din faptul că îi nominalizează pe Mugur Isărescu, Dan Pascariu și Mișu Negrițoiu în topul bancherilor români pe care îi apreciază, “fiindcă mă uit la cei care au și viziune, nu numai capacitate de execuție”.

Și, într-adevăr, laitmotivul în toată discuția de la MEET THE CEO a fost recomandarea lui insistentă pentru managerii români să-și formeze o capacitate de viziune pe termen lung. E valabil și pentru sectorul bancar, unde construcții de la zero nu prea crede că vor mai avea loc, dar s-ar putea să vedem “construcții pe structuri”, ori prin fuziuni și achiziții, ori prin folosirea unor vehicule pentru consolidare – poate fonduri de investiții, poate grupuri de antreprenori. Problema pe piața bancară, în opinia lui Oprescu, nu e faptul că zece bănci dețin 80% din piață, atâta timp cât concentrarea pieței este relativ medie la nivel european, ci faptul că sunt multe bănci cu cote de piață mici care încearcă toate acum să fie bănci universale, “ceea ce e foarte greu fără masă critică”.