Care este piedica principală pentru scăderea dobânzilor la credite. ROBOR la 3 luni stă de două luni lângă 6,05%, însă nu se poate duce mai jos de limita de 6% la care BNR atrage banii de la bănci în depozite

♦ În condițiile în care rata dobânzii la facilitatea de depozit, setată acum la 6%, este limita de jos a intervalului de variație a ratelor de dobândă din piața monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, după cum au explicat și analiștii ♦ În absența unui imbold pentru scăderea dobânzilor la credite, băncile comerciale au început să reducă din marjele de câștig între dobânzile la credite și cele la depozite sub 3%, și pe retail și pe corporate ♦ Inflația a coborât sub 6%, dar dobânda-cheie stă la 7%.

Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate de populație înainte de luna mai 2019, dar și pentru creditele curente ale companiilor în lei, a scăzut în ultimul an de la 6,55% până la 6,04% în contextul în care inflația s-a înjumătățit, coborând sub 6%, iar excesul de lichiditate persistă pe piața interbancară atingând vârfuri record.

ROBOR la 3 luni stă de două luni la 6,04%-6,05%, însă nu se poate duce mai jos. Limita de 6%, care reprezintă dobânda la facilitatea de depozit stabilită de BNR, împiedică ROBOR să mai coboare și să ducă la ieftinirea creditării.

În acest context, băncile, încercând să atragă clienții cărora să le dea credite, au început să reducă din marjele de câștig.

Concret, în condițiile în care rata facili­tății de depozit, setată acum la 6%, reprezin­tă limita de jos a intervalului de variație a ratelor de dobândă din piața monetară interbancară, este improbabil ca ROBOR la 3 luni să scadă sub nivelul acesteia, adică sub 6%, după cum au explicat și analiștii.

În aceste condiții, nici dobânzile la cre­dite – formate din indicii de referință la care se adaugă marja băncilor – nu pot scădea prea mult, și în consecință, creditul privat total pentru populație și firme merge cu frâna trasă. Din cauza dobânzilor mari, în primele luni din 2024 creditul privat a avut un ritm mediu de creștere anemic, de doar 5%, la jumătate față de viteza creditării din prima parte a anului 2023.

Contrar așteptărilor celor mai mulți ana­liști care anticipau tăierea dobânzilor în­ce­pând din luna mai, boardul BNR a perseverat în prudență la cea de-a patra ședință de politică monetară din 2024 și a menținut dobânda-cheie la 7%, precum și dobânda la facilitatea de depozit la 6%, banca centrală anticipând presiuni inflațio­niste mai persistente din cauza fiscalității și a creșterii salariilor și pensiilor.

Dobânda-cheie a rămas la 7%, cu toa­te că inflația anuală a scăzut, coborând sub 6% (5,9% în aprilie), conform celor mai recente date ale INS, la aproape jumătate față de nivelul din urmă cu un an, de 11,2% în aprilie 2023. Astfel, în absența unui im­bold pentru scăderea dobânzilor la credite, pentru a continua procesul creditării băn­cile comerciale au început să reducă din marjele de câștig. Și pe retail și pe corpo­rate băncile comerciale au coborât marjele de câștig între dobânzile la credite și cele la depozite sub 3%, după ce în 2023 marjele depășeau 3% și ajungeau și spre 4%, după cum se observă din datele BNR.

Deși piața interbancară înoată într-un ocean de lichiditate, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele retail în lei de dinainte de mai 2019, dar și pentru creditele corporate în lei, a scăzut de la începutul anului într-un ritm lent.

Dacă la începutul anului 2024 ROBOR la 3 luni era de 6,2%, la final de ianuarie a coborât la 6,1%, în februarie s-a dus la 6,08%, pentru ca la sfârșitul lunii martie să atingă 6,05%, valoare la care a staționat toată luna aprilie, precum și în cea mai mare parte a lunii mai. Ieri, ROBOR la 3 luni era de 6,04%, valoare la care indicele a coborât din 27 mai. Comparativ, în urmă cu un an, în iunie 2023, ROBOR la 3 luni era 6,55%.

Piața interbancară a avut și în luna aprilie un excedent de lichiditate mare, de aproape 50 mld. lei medie zilnică, al doilea maxim de după 2012, în timp ce ROBOR la 3 luni a staționat în a patra lună din 2024 la 6,05%, iar creditarea a rămas anemică.

Și pe ansamblul primelor patru luni din 2024, excedentul mediu de lichiditate din piața interbancară a fost de circa 50 mld. lei (10 mld. euro), medie zilnică, apropiat de media din primul trimestru (T1) din 2024.

Această situație arată că băncile au bani, dar preferă să îi parcheze la BNR la dobândă de 6%, în loc să dea mai multe credite. Practic, surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%.

În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-și parchează bani astfel), și nu dobânda-cheie de 7%.

Din ianuarie 2023, când a operat ultima creștere de dobândă, și până acum BNR a menținut neschimbată dobânda-cheie, la 7%, iar dobânda la facilitatea de depozit a rămas la 6%, în timp ce dobânda la facilitatea de creditare Lombard a staționat la 8%/an.

Deși inflația s-a domolit, ritmul scăderii nu a convins BNR să taie dobânda-cheie în luna mai.

BNR urmărește scăderea inflației fără a crea recesiune, dar și o ajustare mai lentă a inflație, și mai sigură, fără reveniri, astfel că decizia de reducerea a dobânzii-cheie va veni „la momentul optim, oportunì și „în dozajul optimì, în funcție de evoluția mai multor factori, nu doar în funcție de evoluția creditării, după cum reiese din declarațiile recente ale lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. „Politica BNR este mai degrabă ´data dependentª. Suntem dependenți de date, de informații, și nu numai de cele interne, ci și de cele externe. Preferăm în plus față de a da inflația în jos fără a crea recesiune, preferăm și ca inflația să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferința noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflației! Și momentul în care Consiliul de Administrație (al BNR-n.red.) în înțelepciunea lui, luând mai mulți factori și ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie și nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflația din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenți, o să se uite mai cu atenție la dateì, spunea guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

Privind în perspectivă, unii analiștii au început să fie sceptici privind o viitoare reducere a dobânzii-cheie în luna iulie.

„Nu cred că BNR va scădea dobânda-cheie în iulie, dar aș vrea să mă înșel. Scăderea dobânzilor este un semnal foarte puternic în economie pe toate părțile. Și pentru cei care sunt împrumutați, și pentru cei care au dat împrumuturi, dar nu cred. Este prea devreme, cred, și nici nu prea avem argumente vizavi de dinamica prețurilor. Nu exclud să vedem însă modificări de dobândă de politică monetară în ultimul trimestru din acest an“, spunea  la ZF Live Florian Libocor, economistul-șef al BRD România.

O analiză a Allianz Trade indică faptul că în ceea ce privește politica monetară, estimările aferente unui scenariu de bază sunt că Banca Naționala a României va reduce cel mai probabil rata cu un total de 75 pp în a doua jumătate a anului 2024, ajungând la 6,25% la finalul anului.  În România, deși a scăzut la 5,9% anual în aprilie, inflația a rămas, în continuare, cea mai ridicată din regiune.

Nivelul inflației pe piețele din Europa Centrală și de Est este așteptat să crească sau să rămână peste intervalele țintă ale băncilor centrale până la finalul anului 2024, în condițiile în care luna aprilie a adus o revenire a creșterilor de prețuri în Polonia, Cehia și Ungaria, după un an în care rata inflației s-a diminuat peste așteptări în regiune, se mai arată în analiza Allianz Trade.

Surplusul de lichiditate este plasat de bănci în depozite pe o zi la BNR, la facilitatea de depozit, cu o rată de dobândă de 6%. În contextul excedentului mare de lichiditate din sistemul bancar, instrumentul de politică monetară relevant în România a devenit dobânda de 6% la facilitatea de depozit (care este remunerată de BNR băncilor care-și parchează bani astfel), și nu dobânda-cheie de 7%.