Piața muncii în 2030: cine câștigă, cine pierde și cum ne pregătim pentru jobul viitorului

Schimbările tehnologice, fragmentarea geoeconomică, incertitudinile legate de evoluția economiei, schimbările demografice și tranziția ecologică sunt doar câțiva din factorii care vor modela și transforma puternic piața globală a muncii până în 2030.

Revoluțiile tehnologice, cum este cea pe care o traversăm astăzi, generată de AI, robotizare și automatizare, aduc întotdeauna schimbări majore la nivelul societății, în demografie, educație, relații sociale. De-a lungul istoriei, fiecare moment de acest tip a generat progres, dar și provocări. Iar acum, față de epocile trecute ale istoriei omenirii, schimbările se întâmplă mult mai rapid și mai des. 

Potrivit ediției din 2025 a Future of Jobs Report, raport realizat de World Economic Forum, în următorii cinci ani, un număr egal cu 22% din joburile existente în prezent la nivel global va fi impactat de schimbările de pe piața muncii. Practic, în perioada 2025-2030 vor fi create 170 milioane de noi locuri de muncă (egal cu 14% din totalul joburilor actuale), dar, în același timp, vor dispărea 92 milioane de joburi (8% din numărul actual de locuri de muncă). Rezultatul este o creștere netă de 7% a locurilor de muncă, sau 78 de milioane de joburi. 

Raportul are la bază opiniile a peste 1.000 de angajatori de top la nivel global, reprezentând 14 milioane de angajați din 22 de sectoare industriale și 55 de țări, în încercarea de a identifica abilitățile obligatorii și strategiile esențiale pe care atât companiile, cât și angajații ar trebui să le adopte pe termen scurt. 

Ce joburi vor crește cel mai mult? 

Angajatorii consultați în raportul din acest an sunt de părere că cele mai multe locuri de muncă vor fi create în următorii cinci ani pentru lucrătorii din prima linie: muncitori agricoli, cu un plus de 35 milioane joburi până în 2030, livratori, lucrători în construcții, vânzători și muncitori din zona de procesare a alimentelor. La fel de mare va fi cererea persoane care să lucreze în sectorul de sănătate, asistenți medicali, asistenți sociali, consilieri și asistenți personali, trend determinat în mare parte de îmbătrânirea populației în anumite regiuni, dar și cererea pentru locuri de muncă în educație, inclusiv profesori din învățământul secundar și universitar. La mare căutare vor fi și dezvoltatorii de software, dar și constructorii și tâmplarii. 

În paralel, joburile legate de tehnologie vor avea cea mai rapidă creștere în termeni procentuali, la mare căutate urmând să fie specialiștii în big data, inginerii fintech, specialiști în AI și machine learning, dezvoltatorii de software și aplicații. Locurile de muncă în domeniul ecologiei și al tranziției energetice, inclusiv specialiști în dezvoltarea de vehicule autonome și electrice, experți de mediu și ingineri în domeniul energiei regenerabile, figurează, de asemenea, în topul rolurilor cu cea mai rapidă creștere.

Ce domenii vor suferi pierderi?

În paralel, joburile administrative și de secretariat, cum sunt casierii și funcționarii de la casele de bilete, precum și angajații din zona administrativă sau secretarii, vor avea mari probleme în următorii cinci ani, pe măsură ce joburile lor dispar sau sunt preluate de asistenți virtuali, procese automatizate și AI. De asemenea, angajatorii se așteaptă ca schimbările de structură de pe piața muncii să afecteze puternic funcționarii din serviciile poștale, casierii din bănci și contabilii. Practic, orice angajat responsabil în prezent cu introducerea manuală a unor date într-un calculator ar trebui să facă un upgrade la skillurile pe care le are cât mai rapid. O situație delicată par să aibă și graphic designerii, conform estimărilor WEF, ca urmare a creșterii aplicațiilor inteligenței artificiale, dar și angajații care asigură servicii de curățenie, în companii și la domiciliu. 

Raportul arată că, în medie, 39% din setul de competențe pe care îl au acum angajații va suferi transformări sau va deveni depășit în intervalul 2025-2030. În cazul României, procentul este de 37%. Totuși, analiza arată că gradul de „instabilitate a competențelor” s-a diminuat la nivel global față de edițiile anterioare ale raportului, de la un maxim de 57% în 2020, pe fondul pandemiei, și un nivel de 44% în 2023. O explicație a acestei îmbunătățiri este proporția mai mare de angajați (50%) care au urmat deja programe de formare, recalificare sau actualizare a competențelor, față de 41% în ediția 2023 a raportului. 

Ce competențe ne vor face viața mai ușoară în 2030?

Atunci când sunt întrebați ce competență ar fi cea mai valoroasă la un angajat, șapte din zece companii pun în prezent pe primul loc gândirea analitică, urmată de reziliență, flexibilitate, agilitate și leadership, fără a uita însă capacitatea de a relaționa. 

Inteligența artificială și big data se află în fruntea listei skillurilor cu cea mai rapidă creștere estimată în următorii ani, urmate îndeaproape de securitate cibernetică, cunoștințe tehnice și responsabilitatea pentru protejarea mediului. 

La fel de importante ca și cunoștințele legate de tehnologie vor fi însă cele care țin de așa numitele soft-skills, gândirea creativă, curiozitatea, empatia și nu în ultimul rând disponibilitatea de a învăța pe tot parcursul vieții.

În schimb, dexteritatea manuală sau rezistența la efort sunt competențe care par să nu mai fie atât de importante pentru angajatori, un sfert dintre companii estimând că valoarea lor în câmpul muncii va scădea în următorii cinci ani. Surprinzător, abilitatea de a citi și scrie, precum și cunoștințele matematice sunt de asemenea competențe care angajatorii cred că își vor pierde din valoare în viitorul apropiat sau cel mult vor rămâne la nivelul actual. 

Cum va arăta România în 2030

„Creșterea digitalizării, dar și a costului vieții și a fragmentării geoeconomice vor modela piața muncii din România în perioada 2025-2030. De asemenea, una din trei companii crede că reglementările mai stricte în materie de concurență și antitrust vor afecta modelele de afaceri, procent de aproape două ori mai mare decât media globală. În acest moment, 76% dintre companiile din România consideră că diferențele mari de competențe de pe piața forței de muncă sunt o barieră în calea transformării businessului, alături de provocările legate de atragerea talentelor. Pentru a răspunde acestor preocupări, 94% dintre angajatori intenționează să investească în creșterea competențelor angajaților, o pondere mai mare decât cea a colegilor lor la nivel global (85%). Firmele din România anticipează că angajarea unor oameni cu competențe la zi (79%) și accelerarea automatizării (68%) vor fi strategiile cheie privind forța de muncă în următoarea jumătate de deceniu” (The Future of Jobs 2025).

Este clar că, într-o lume globalizată, în care trendurile și tehnologiile se mișcă rapid, România nu putea să rămână neafectată de transformările de pe piața muncii, angajatorii devenind tot mai preocupați de adaptarea oamenilor din companie, în contextul în care dezvoltarea permanentă a tehnologiei pare să se transforme într-un real obstacol pentru tot mai mulți angajați și candidați, spune și Ana Călugăru, head of communication la eJobs. Potrivit unui recent sondaj derulat de platformă, 67% dintre angajatorii locali au spus că principala provocare cu care se confruntă în adaptarea angajaților la noile cerințe din piață este legată de faptul că nu sunt suficient de flexibili și nu vor să înțeleagă că piața muncii se schimbă într-un ritm foarte rapid. De asemenea, 58% sunt nemulțumiți pentru că angajații și candidații nu sunt dispuși să învețe lucruri noi, iar 45% spun că nu au suficiente cunoștințe digitale. O treime evaluează că nu sunt creativi, iar 22% adaugă pe aceeași listă faptul că angajații și candidații nu sunt familiarizați cu instrumentele de inteligență artificială, dar și că întâmpină dificultăți în a lucra într-un mediu cu expunere internațională.

În ceea ce privește competențele necesare pentru a supraviețui pe piața muncii în următorii ani, sondajul eJobs arată că aproximativ șase din zece companii pun pe primul loc pe lista de atuuri competențele din sfera digitală, iar 54,7% au menționat aspectele tehnice care țin de fișa postului. 

„Jumătate dintre angajatori au inclus în top 3 tot ce ține de comportament, atitudine, adaptabilitate și compatibilitate cu jobul și compania, iar aproape 30% cred că foarte importantă va fi înțelegerea și utilizarea la un nivel avansat a instrumentelor de inteligență artificială, în timp ce 24% spun că angajații vor avea nevoie să cunoască perfect cel puțin o limbă străină”, a comentat Ana Călugăru. 

În același timp, angajatorii din România sunt conștienți de faptul că programele de dezvoltare profesională continuă a angajaților sunt necesare în primul rând pentru a crește productivitatea echipelor, pentru a ajuta angajații să se adapteze la tehnologie și la inovațiile din domeniu, dar și pentru că reprezintă un instrument foarte util în retenția talentelor. În acest context, 47% dintre respondenți au declarat că majoritatea angajaților companiei urmează anual diferite cursuri sau programe de dezvoltare profesională, în funcție de nevoile și specializarea fiecăruia. Sunt însă și cazuri (15%) în care aceste investiții merg în special pentru dezvoltarea oamenilor din departamentele care au legătură cu core businessul companiei sau care investesc doar în supraspecializarea talentelor cheie (7,6%).  

În ceea ce privește situația României comparativ cu țările mai dezvoltate, lucrurile sunt relativ similare în zona companiilor, dar ușor defazate în sistemul de educație. „La companii, România este la fel de pregătită ca orice altă țară în acest moment pentru schimbările aduse de AI. Nevoile legate de noile joburi care apar sunt la fel peste tot. Când apare o nevoie nouă, un job nou în SUA sau Marea Britanie sau orice altă țară, ele sunt preluate și noi. Practic, toți trecem printr-un proces de formare acum. Ca să fii relevant trebuie să înveți permanent și companiile trebuie să investească mereu în oameni și în tehnologie”, explică Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activități în sectorul resurselor umane Cteam. 

Oana Botolan Datki, SEE managing partner, Cteam: „Ca să fii relevant trebuie să înveți permanent și companiile trebuie să investească mereu în oameni și în tehnologie.“

În privința facultăților, a sistemului de educație în general, peste tot există o întârziere față de cerințele mediului de business, chiar și în țările nordice, SUA sau Marea Britanie, unde școlile se adaptează mai rapid la nevoile de pe piața muncii. Chiar și acolo durează în general o generație pentru a se vedea rezultatele. „În România, acest decalaj este un pic mai mare și el trebuie acoperit de mediul privat. De aceea există cursuri de formare, traininguri, internshipuri, învățământ dual. Pentru a acoperi niște nevoi ale mediului de business, într-un anumit moment”. 

Situația din prezent, boomul inteligenței artificiale, al digitalizării în general, este similară într-un fel cu Revoluția Industrială de la începutul secolului XIX, când o parte din meserii au dispărut, dar multe altele au apărut, pe fondul schimbărilor tehnologiei. „Așa este și acum. Unele joburi vor dispărea probabil, dar multe altele vor apărea. Inclusiv în IT, care este o zonă foarte amplă”.

Și tocmai pentru că este imposibil de estimat cum va arăta harta joburilor în 5-10-20 de ani, există o lecție pe care orice școală ar trebui să o predea în prezent: „Școala trebuie să învețe copiii, tinerii să vrea să învețe toată viața. Trebuie să te actualizezi mereu, să ai mușchiul învățării antrenat și să înțelegi că nu le știi pe toate și mereu trebuie să înveți ce apare nou”, a adăugat Oana Botolan Datki. În plus, consultantul spune că elevii ar trebui să facă ședințe de consiliere de carieră, așa cum se întâmplă în țările mai dezvoltate, pentru a afla, din teste obiective, ce abilități au și ce le place să facă, iar din combinația lor să le fie mai clar spre ce direcții, meserii, cariere, ar fi indicat să meargă. „Ajută foarte mult, pentru a nu ajunge mai târziu, la 30-35 de ani într-o meserie care nu ni se potrivește deloc”. 

La nivel global, necesitatea recalificării angajaților rămâne o prioritate majoră, având în vedere dinamica permanentă a cerințelor privind competențele profesionale. Raportul realizat de World Economic Forum arată că, dacă forța de muncă mondială ar fi reprezentată de 100 de persoane, 59 ar avea nevoie de formare până în 2030. Dintre acestea, angajatorii prevăd că 29 ar putea fi perfecționate în rolurile lor actuale și 19 ar putea fi perfecționate și redistribuite în altă parte în cadrul organizației lor. Din păcate, situația pare neclară pentru unsprezece dintre aceștia, șansele ca ei să aibă acces la programe de recalificare sau perfecționare fiind mici, ceea ce le pune în pericol perspectivele de angajare.

Dincolo de competențe și abilități, este clar că lumea va arăta mult diferit peste cinci ani față de ceea ce vedem astăzi în jur. În prezent, 47% dintre activități sunt realizate în special de oameni, fără ajutorul vreunei tehnologii, iar 22% sunt efectuate în mare parte de mașini sau algoritmi, în timp ce 30% se bazează pe o combinație între oameni și tehnologie. Dar companiile cred că în 2030 aceste trei tipologii își vor împărții aproape egal harta activităților. 

În concluzie, pe măsură ce ne îndreptăm spre 2030, influența inteligenței artificiale, a tehnologiei în general, dar și a schimbărilor demografice, sociale și economice asupra pieței muncii vor continua să fie profunde și transformatoare, iar pentru a naviga cu succes prin aceste schimbări este esențial ca atât angajații, cât și angajatorii să adopte o mentalitate orientată spre învățare continuă și adaptabilitate.  

Cum arăta 2025 în estimările din 2020: Joburi cu cea mai mare creștere a cererii: data analyst, AI și machine learning specialist, robotics engineer, dezvoltator software, digital transformation specialist, process automation specialist, analist securitatea datelor, specialist Internet of Things; inginer de materiale în sectorul automotive, specialist ecommerce și social media în sectorul de consum, inginer energie regenerabilă, inginer FinTech, biolog și genetician, tehnicieni pentru sectorul de petrol și gaze. Joburi care vor deveni redundante: grefier pentru introducerea datelor, secretar administrativ și executiv, contabil, auditor, muncitor în fabrică, manager administrativ.