Piața de retail modern din România depășește 3,3 mil. mp: Bucureștiul atrage cele mai mari chirii, orașele regionale vin din urmă cu parcuri de retail

Piața de retail modern din România a atins un nivel de 3,39 milioane de metri pătrați, însă distribuția stocului arată un dezechilibru major între Capitală și restul țării. Bucureștiul concentrează aproximativ 2,22 milioane de metri pătrați, adică peste două treimi din total, în timp ce orașele regionale adună împreună circa 1,17 milioane de metri pătrați.

Această concentrare face din Capitală cel mai puternic pol comercial, dar lasă loc pentru extindere în marile centre regionale, unde noile investiții se îndreaptă tot mai mult către formatele de tip retail park, potrivit raportului Cushman & Wakefield Echinox.

În București, spațiile comer­ciale moderne sunt distribuite în toate cele șase sectoare, dar diferențele sunt notabile. Zonele premium, precum Primăverii – Băneasa – Chitila, atrag chirii headline de 80–90 euro/mp/lună, în timp ce zone precum Cotroceni – 13 Septembrie – Rahova se situează la doar 25–35 de euro/mp/lună. În cartie­rele mari, precum Titan – Vitan sau Militari – Drumul Taberei, chiriile variază între 45 și 85 de euro/mp/lună, reflectând cererea constantă și profilul diversificat al consumatorilor. Această diferențiere arată cum piața din Capitală a intrat într-o etapă de maturitate, cu proiecte adaptate fiecărui segment de populație și cu o competiție puternică între dezvoltatori.

În afara Capitalei, stocul modern însumează 1,17 milioane de metri pătrați, împărțit între prin­cipalele regiuni economice. În centru și vest, suprafața depășește 730.000 mp, cu un pipeline de aproximativ 112.000 mp și chirii headline de 45-55 de euro/mp/lună. Estul țării adună peste 1,09 milioane mp, însă cu un ritm de dezvoltare mai lent și un pipeline de doar 65.000 mp, iar chiriile headline se situează între 40 și 50 de euro/mp/lună.

Sudul are circa 610.000 mp, densitățile fiind încă reduse comparativ cu populația, ceea ce lasă loc pentru proiecte noi.

Formatul dominant în marile orașe regionale rămâne mallul, însă în centrele mai mici accentul cade pe parcurile de retail, unde investițiile sunt mai accesibile și adaptate la puterea de cumpărare locală. Aceste proiecte oferă mixuri flexibile de chiriași și pot fi dezvoltate rapid, ceea ce explică popularitatea lor în ultimii ani. În prezent, pipeline-ul național depășește 255.000 mp, semnalând că investitorii nu și-au diminuat interesul, chiar dacă contextul economic aduce incertitudini.

Un alt element important al pieței îl reprezintă raportul dintre stoc și populație. La nivel național, excluzând București–Ilfov, densitatea medie este de aproximativ 170 mp/1.000 locuitori, mult sub nivelurile din piețele vest-europene. Aceasta arată un potențial consistent pentru extinderea rețelelor internaționale, mai ales în orașe mari care încă nu au centre comerciale dominante. Diferențele de venituri între regiuni influențează însă direct atractivitatea investițiilor, estul și sudul țării fiind mai greu de abordat de către marii dezvoltatori.