Petrișor Grindeanu, Lasselsberger Ceramics România: „Termenii cu care mi-aș defini cariera sunt unitate și diversitate. Unitate, prin prisma domeniului în care am activat, și diversitate, prin prisma experienței multiculturale la care am fost supus”

Cu peste două decenii de experiență în poziții de management la activ, atât pe plan local cât și ca expat, în Etiopia, Petrișor Grindeanu a fost nevoit să gestioneze echipe diverse, inclusiv din punct de vedere cultural. Iar calitățile de care a avut nevoie spune că au fost asertivitatea, tactul și diplomația. Acum, deși nu neagă faptul că rămâne deschis unei noi experiențe internaționale, ar vrea totuși să rămână acasă. Ce îl determină să aleagă România?

Termenii cu care mi-aș defini cariera sunt unitate si diversitate. Unitate, prin prisma domeniului în care am activat, și diversitate, prin prisma experienței multiculturale la care am fost supus”, spune executivul care conduce, din 2019, echipa locală a producătorului austriac Lasselsberger Ceramics, deținătorul brandului CESAROM.

De la zero pe o piață străină. În copilărie, Petrișor Grindeanu visa să fie aviator, ca tatăl său. Contextul însă l-a dus în altă direcție și, cu toate că și-a început cariera în echipa Aeroportului București, ca tehnician IT, următoarele experiențe profesionale au gravitat în jurul industriei construcțiilor. Una dintre cele mai mari provocări ale carierei sale a fost când, în 2015, a fost desemnat să se ocupe, din rolul de director general, de lansarea operațiunilor Sika, compania din echipa căreia făcea parte la acea vreme, în Etiopia, provocare care a venit la pachet cu nevoia de a se adapta culturii din acea țară.

Când a ajuns acolo, nu exista niciun angajat, nicio entitate juridică, doar o persoană de legătură care importase, la un moment dat, produsele companiei. Faptul că a trebuit să înțeleagă toate aspectele privind derularea unui greenfield în această țară și să coordoneze de la zero înființarea companiei a fost o provocare și o oportunitate. „Mai mult de atât, în scurt timp după ce am ajuns în Etiopia am găsit și varianta de a susține businessul și cheltuielile, până la demararea producției, prin înființarea unei subsidiare și în Djibouti, țara vecină cu ieșire la Marea Roșie.

Pe durata mandatului ca expat, executivul povestește că cel mai mult i-au lipsit familia și prietenii, „însă am privit fiecare zi ca pe o experiență nouă și nu m-am lăsat afectat de acest lucru”. Potrivit lui, Etiopia este o țară fascinantă din multe puncte de vedere. „Oamenii sunt foarte prietenoși, în majoritate creștin-ortodocși ca și noi și, foarte important, vorbesc engleza destul de bine, deși nu este limba națională”. Cultura muncii spune că este însă total diferită și a fost o provocare să o înțeleagă și să găsească pârghiile pentru a lucra eficient cu echipa. „A fost un proces complex să înțeleg ce îi motivează pe angajații etiopieni, care sunt metodele prin care îi pot face să gândească în spiritul organizației și să își dorească să evolueze. Majoritatea etiopienilor, fiind foarte credincioși, cred că Dumnezeu îi va ajuta indiferent ce s-ar întâmpla, așa că nu sunt la fel de conștiincioși ca noi, românii, când vine vorba de job. Există însă și excepții și pot spune că am avut norocul și inspirația să atrag în echipa mea exact astfel de oameni.”

Experiența culturală diferită este un aspect pe care l-ar trece atât la provocări, cât și la oportunități. „A fost greu procesul de adaptare, însă am învățat atât de multe lucruri.” Iar faptul că în Etiopia a pornit, practic, un start-up a fost un alt aspect pozitiv al experienței sale acolo. „Etiopia a fost singura țară în care Sika, compania pentru care am lucrat acolo, a intrat direct printr-o investiție într-o fabrică. Acest lucru a fost determinat de legislația restrictivă a țării, care nu permite firmelor străine să facă import și să revândă. Practic, companiile străine au doar dreptul de a comercializa produsele fabricate local.”

Exemplul propriu, rețeta succesului. Privind înapoi, la toate rolurile de management deținute, a ajuns la concluzia că a conduce o echipă prin exemplul propriu este una dintre cele mai bune căi către reușită. „Mi-am însușit această mentalitate încă de la primele joburi și sper că, de-a lungul vremii, am reușit să devin acel lider care oferă echipei sale un exemplu. Nu am așteptat niciodată ca oamenii din echipa cu care lucrez să vină să ceară ajutor, ci am fost proactiv alături de ei, am împărtășit constant din experiența mea și am învățat, în egală măsură, de la fiecare. De asemenea, consider că un lider are capacitatea de a-și împuternici oamenii, de a-i determina să ia decizii și să aibă inițiativă.”

În ceea ce-l privește, de-a lungul carierei nu a avut un singur model de lider. „Însă am încercat să mă inspir din stilul de leadership al tuturor celor cu care am lucrat de-a lungul timpului. În plus, deoarece am fost mereu pasionat de sport, am înțeles că și businessul este tot un sport în care performanța se poate obține doar cu foarte multă muncă, dăruire și, desigur, sacrificii.”

În opinia lui, a fi lider nu înseamnă că deții adevărul absolut. „În cei mai bine de 20 de ani în poziții de management pe care le-am avut, am fost plăcut surprins să văd că oamenii îmi urmează exemplul, dar și că mă pot confrunta cu momente dificile, în care asertivitatea, tactul și diplomația au făcut diferența.” Astfel, continuă el, „poate că cea mai mare provocare, indiferent de poziția pe care am ocupat-o, a fost să fac față presiunii și aici mă refer la cea care a venit fie din mediul de business în sine, fie din echipă”. Executivul consideră că de fiecare dată când trebuie să faci față unei provocări, exersezi cum să o faci mai bine, leadershipul fiind un proces continuu, care îți oferă lecții de învățat la tot pasul.

Oamenilor din echipă spune că nu ar trebui să le lipsească determinarea, proactivitatea și sinceritatea. „Însă nu aș putea spune că există greșeli pe care nu le-aș putea tolera. Scopul meu nu a fost și nu va fi niciodată acela de a sancționa greșeala. Ci de a înțelege ce a provocat-o și cum poate fi corectată. Cu toții greșim și, până la urmă, așa învățăm. Bineînțeles, nu aș putea tolera niciodată o greșeală provocată din rea voință sau intenționat.”

În ceea ce-l privește, una dintre greșelile pe care le-a făcut pe parcurs a fost să considere, în unele momente, că oamenii au același mod de lucru și de a se raporta la situațiile de business ca și el. „Am învățat însă că diversitatea este benefică și că, la final de zi, contează rezultatele.”

Un sfat de la Petrișor Grindeanu pentru tineri: „Ieși din zona de confort, încearcă să îți depășești limitele, dar fii atent la slăbiciunile tale pe care trebuie să le înțelegi și cu care trebuie să știi să lucrezi.”

A mai învățat că este foarte important să investească oamenii cu încredere, și consideră că aceasta este cea mai bună cale de a se degreva pe sine de taskuri conexe și de a se concentra pe responsabilitățile prioritare. „Pe de altă parte, este cel mai eficient mod de a motiva și ajuta echipa să își atingă potențialul maxim. Mărturisesc că au fost momente în cariera mea când am făcut micromanagement, este obositor si ineficient pe termen lung. Cea mai bună rețetă este munca de echipă, alături de profesioniști motivați, încrezători și asumați.”

Balanța work-life atârnă diferit în funcție de context. De-a lungul vremii, Petrișor Grindeanu spune că a încercat să împace atât partea profesională, cât și cea personală. „Cu siguranță au fost și multe momente în care a trebuit să fac sacrificii pentru una sau alta. Însă întotdeauna am încercat să fiu atent ca lucrurile să fie mereu echilibrate. Nu aș putea spune că experiența internațională a schimbat acest echilibru. Desigur, în primul an după preluarea poziției în Africa am alocat mai mult timp jobului, însă, așa cum am spus, pentru a construi uneori este nevoie de sacrificii.”

Executivul se descrie drept o persoană pentru care automotivarea funcționează foarte bine, iar energia de a face față crizelor și momentelor grele, cum a fost spre exemplu startul pandemiei și problemele de business generate de aceasta, a luat-o atât de la echipă, cât și de la familia sa. „Știu că deciziile pe care le iau afectează câteva sute de angajați, așa că găsesc mereu resorturile pentru a depăși crizele fără a-i afecta prea mult.” El este de părere că a avea timp pentru viața personală, pentru pasiuni, îți oferă contextul de a fi mai implicat și mai proactiv când vine vorba de job. „Dar, în același timp, cred că sunt foarte multe momente în care este nevoie mai mare de noi într-una dintre cele două – în viața profesională sau cea personală. A gestiona corect astfel de situații poate fi dificil, însă nu imposibil.”

Despre agenda zilnică spune că e foarte greu să o descrie cu exactitate pentru că niciodată o zi nu seamană cu alta. Potrivit lui, a conduce o companie cu peste 450 de angajați aduce cu sine capacitatea de a trece rapid de la o situație la alta, de a răspunde nevoilor pe care le au echipele din companie și a fi suport acolo unde este nevoie. „Însă ce nu lipsește niciodată dintr-o săptămână de lucru este ședința cu echipa de management a companiei, ședință în care nu ne focusăm doar pe aspectele de business, ci și pe aspecte privind evoluția companiei și a oamenilor care fac parte din ea.” Iar legat de forța de muncă din industrie, susține că, deși unii ar fi tentați să considere acest domeniu unul „al bărbaților”, povestește că de-a lungul vremii a lucrat cu foarte multe femei și nu a simțit nicio diferență, având mereu o echipă mixtă, de care nu a fost niciodată dezamăgit. „Eu am absolvit Universitatea de Construcții din București și unul dintre motivele pentru care m-am îndreptat către aceasta și pentru care am fost mereu atras de domeniu a fost dat de tehnicalitatea sa. Tinerilor nu aș putea spune că le recomand acest domeniu sau altul. Cred că este important ca profesia pe care o alegi să fie una în care să pui pasiune.”

Deschis pentru necunoscut, dar totuși dornic de-a rămâne acasă. Vorbind de planurile de viitor, Petrișor Grindeanu spune că este un om deschis opțiunilor de orice fel. „Chiar dacă experiența celor patru ani petrecuți în Etiopia și Djibouti a fost o adevarată lecție de răbdare și de adaptare, acum mă uit în urmă cu zâmbetul pe buze. Așa că nu aș spune nu niciunei oportunități.”

Totuși, dorința sa este de a rămâne în România. În plus, consideră că în cadrul Lasseslberger Ceramics România mai poate construi foarte multe și nu s-ar putea gândi să părăsească compania. „M-am alăturat unei echipe extrem de dedicate, care crede cu putere în ceea ce face, alături de care am bucuria de dezvolta singurul și cel mai cunoscut brand 100% românesc de plăci ceramice. CESAROM a împlinit anul acesta 60 de ani de existență pe piața locală, noi suntem în continuare singurul producător local de plăci ceramice din România și demonstrăm în fiecare zi că toate produsele care ies din fabrica SANEX sunt de o calitate comparabilă cu orice alt produs concurent din Vest.” Recent, CESAROM, care a ajuns anul acesta la 60 de ani de activitate pe plan local, a inaugurat și un nou showroom în Capitală, printr-o investiție de 1 milion de lei. În total, în 2022, investițiile realizate de Lasselsberger Ceramics România, direcționate către dezvoltarea unei linii de rectificare a gresiei și faianței și lansarea de noi game de produse utilizând această tehnologie, au ajuns la 2 milioane de euro. Tot anul acesta compania a lansat și ARDesigner, o aplicație web bazată pe tehnologia realității augmentate, care funcționează pe conceptul unei „cabine de probă” virtuale, unde utilizatorii au posibilitatea de a vizualiza gresia și faianța CESAROM în propria încăpere. Aplicația se adresează atât persoanelor care renovează sau finisează un apartament sau o casă, dar și proiectelor rezidențiale sau comerciale. Pentru anul în curs, jucătorul are în plan o creștere în linie cu dezvoltarea organică, vizând un plus de 12% a cifrei de afaceri, comparativ cu 2021. Compania deține și o fabrică în Cluj Napoca, unde are utilaje și instalații de ultimă generație cu care produce plăci ceramice, alături de alte soluții conexe, și în care, în ultimii 6 ani, a investit peste 25 de milioane de euro. În ceea ce privește trendurile din piață, la nivel de buget alocat plăcilor ceramice, executivul spune că în România acesta a atins un prag mediu între 60-80 lei pe metru pătrat, în contextul în care în 2021 piața locală de plăci ceramice a crescut cu aproximativ 6% comparativ cu anul precedent, atingând o valoare de circa 210 milioane de euro și 40 milioane de metri pătrați.    ■

CV de expat întors acasă

Petrișor Grindeanu, director general al Lasselsberger Ceramics România

1. Este absolvent al Universității Tehnice de Construcții din București;

2. Și-a început cariera în echipa Aeroportului București, ca tehnician IT;

3. A condus, ulterior, companiile Avatti (2000-2003) și Perfect Construct (2004-2008);

4. În 2008 s-a alăturat echipei Sika România, iar în 2015 a fost desemnat să lanseze operațiunile companiei pe piața din Etiopia;

5. A preluat operațiunile locale ale Lasselsberger Ceramics în anul 2019;

6. Printre pasiunile executivului se numără tenisul și mașinile.