Peste jumătate dintre tinerii români au un job full-time, dar veniturile lor rămân destul de scăzute: mai mult de o treime dintre ei nu ating pragul salariului mediu

Mai bine de jumătate dintre tinerii din generația Z din România au un job full-time, însă veniturile noii generații rămân destul de scăzute: circa 35% dintre ei nu ating încă pragul salariului mediu, arată studiul Young Money Matters 2025, realizat în toamna anului trecut de Cook Communications. În București, în prezent, salariul mediu net ajunge la aproximativ 6.000 de lei.

„Puțin peste 40% dintre tinerii români câștigă aproximativ la nivelul salariului mediu național, în timp ce 35% câștigă mai puțin și doar 19% câștigă mai mult. Tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 21 de ani sunt mai predispuși să aibă un venit sub medie (44%)”, se arată în studiul Young Money Matters 2025.

Studiul analizează modul în care noua generație își câștigă, cheltuiește și gestionează banii, dar și ce temeri și aspirații are pentru viitor. Rezultatele arată că, deși mulți tineri sunt activi pe piața muncii și încearcă să își construiască stabilitatea financiară, presiunea costurilor de trai și veniturile relativ reduse fac ca independența economică să fie încă dificil de atins pentru o parte semnificativă dintre ei.

Nivelul veniturilor influențează direct capacitatea de economisire. În medie, tinerii români au economii care le-ar permite să își acopere cheltuielile pentru aproximativ 1,3 luni, arată studiul, iar aproape 60% spun că economiile lor ar ajunge pentru o lună sau mai puțin.

În același timp, aproape un sfert dintre tineri afirmă că nu le rămân bani la sfârșitul lunii, ceea ce arată cât de fragilă este situația financiară pentru o parte dintre ei.

Structura cheltuielilor reflectă această presiune financiară. Alimentele reprezintă cea mai mare cheltuială pentru tineri, aproximativ 25% din venitul lunar, urmate de utilități (16%) și activități de timp liber (12%), reiese din studiul YMM. Chiria și economiile reprezintă fiecare aproximativ 11% din bugetul lunar, ceea ce arată că, deși economisirea este prezentă, ea rămâne limitată în raport cu cheltuielile esențiale.

În acest context, sprijinul familiei continuă să joace un rol important. Peste jumătate dintre tineri declară că primesc ajutor financiar de la familie, iar acest procent este mult mai mare în rândul celor foarte tineri: 77% dintre cei cu vârste între 18 și 21 de ani beneficiază de astfel de sprijin. De obicei, sumele nu sunt foarte mari, majoritatea primind până la 5.000 de lei pe an, însă ele pot contribui semnificativ la echilibrarea bugetului personal.

În ciuda acestor dificultăți, aspirațiile financiare ale tinerilor rămân relativ tradiționale. Cele mai importante obiective, conform studiului, sunt să aibă suficienți bani pentru a nu-și face griji cu privire la plata facturilor, să își poată întreține familia și să dețină propria locuință.

În același timp, accesul la locuințe este perceput ca o problemă majoră: peste 82% dintre tineri consideră că statul ar trebui să facă mai mult pentru a asigura locuințe accesibile.

Percepțiile noii generații despre viitor sunt amestecate. Aproximativ 49% dintre tineri consideră că nivelul lor de trai s-a îmbunătățit în ultimul an, însă 68% se așteaptă la o creștere a costurilor vieții în perioada următoare.

Generația Z din România este activă, conectată digital și interesată de oportunități de dezvoltare, dar se confruntă cu provocări reale legate de venituri, economii și costul tot mai ridicat al vieții. În același timp, dorința de independență financiară, de stabilitate și de progres rămâne una dintre principalele motivații ale acestei generații.