Peste 160.000 de români fumează țigări „fără fum“ și alimentează o piață de 1 miliard de lei pe an. Cum ar trebui accizate noile țigări? Cel mai „fierbinte“ topic din industria tutunului: ar trebui sau nu accizate „rezervele“ pentru tutun încălzit așa cum sunt accizate țigările normale?

♦ Piața de tutun încălzit generează venituri de 1 mld. de lei pe an dintr-o piață totală a țigaretelor estimată la 21 de miliarde de lei ♦ Creșterea cu 1 lei a accizei la țigările normale aduce venituri suplimentare la buget de 1,2 mld. de lei pe an; o măsură similară aplicată tutunului încălzit ar aduce un plus de 40 de milioane de lei la buget.

Peste 160.000 de români, adică 4% din totalul fumătorilor din România, sunt con­sumatori de produse din tutun încălzit, po­trivit estimărilor British American To­bacco (BAT), liderul pieței locale de țiga­rete. Românii care fumează tutun încăl­zit cu dispozitive de tipul IQOS  (brand deținut de producătorul de țiga­rete Philip Morris) sau Glo (brandul com­p­­etitorului BAT) alimentează o piață care ge­n­erează venituri de 1 miliard de lei pe an.

„Conform estimărilor companiei noastre, vânzările produselor HEETS (rezervele de tutun folosite împreună cu dispozitivul de încălzire a tutunului IQOS – n.red.) s-au situat la nivel național la o cotă de 2,9% din piața totală a tutunului pe anul 2020. Pe această piață, la 5 ani de la lansarea primului produs care încălzește tutunul fără să-l ardă, țigările continuă să domine în mod clar alegerile consumatorilor din România“, a declarat pentru ZF Dragoș Bucurenci, directorul de comunicare al Philip Morris România, companie cu afaceri de 3,3 miliarde de lei și profit de 354 de milioane de lei în 2019.

Cum ar trebui taxate produsele din tutun încălzit

Industria tutunului este unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat, cu un aport de peste 17 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor com­paniilor din domeniu. Totuși, deși este o piață bine reglementată, una dintre cele mai acerbe dispute din ultima vreme din acest sector este diferența de accizare aplicată țigaretelor tradiționale versus produsele din tutun încălzit. Subiectul a stârnit opinii contrare chiar în rândul marilor jucători din industrie.

„Valoarea accizei încasate de către stat din prețul unui pachet de țigarete este de circa 11 lei. Acestei accize i se adaugă TVA-ul. Valoarea accizei înca­sate de către stat din prețul unui pachet de tutun încălzit este de circa 2 lei. La fel, și acestei acci­ze i se adaugă TVA. Așadar, acciza percepută pentru un pachet de tutun încălzit este de circa 5 ori mai mică decât cea încasată pentru un pachet de țigarete“, au explicat repre­zen­tan­ții British American To­bacco (BAT), liderul pieței lo­cale de țigarete, cu afaceri cu­mu­late de 11,5 mld. lei și pro­fit de 129 mil. lei în 2019. Re­pre­zen­tanții BAT, care sunt sus­țină­torii creșterii accizei la tutu­nul încălzit, au adăugat că, în 2021, statul va încasa cu circa 1 leu mai mult pe fiecare pachet de țigări din creșterea accizelor, pe când taxele aplicate pro­duselor de tutun încălzit nu se modifică.

„În 2021, taxele aplicate pro­duselor din tutun încălzit vor rămâne aproape neschim­bate, deși acestea sunt taxate de cinci ori mai puțin decât ți­gă­rile. Pe măsură ce tot mai mulți ro­mâni fac trecerea spre pro­duse cu potențial de risc redus și veniturile din acciza aplicată țigărilor se reduc, este necesară creșterea taxării și pentru aceste noi produse – țigări elec­tronice și produse care încălzesc tutunul. Știm că alte țări în care piața produselor care încălzesc tutu­nul a crescut – cum ar fi Ucraina, Slovacia, Japonia – au reacționat rapid pentru a preveni scăderea veniturilor din acciză: în multe dintre aceste țări, acciza aplicată pro­duselor care încălzesc tutunul este ega­lă sau aproape egală cu cea pentru ți­ga­rete“, au mai spus reprezentanții BAT.

„Creșterea accizei trebuie făcută în funcție de risc“

Nu de aceeași părere sunt repre­zen­tan­ții Philip Morris, care susțin că o astfel de măsură ar distruge o piață nou-for­ma­tă. Dacă o creștere a accizei de 1 leu pen­tru fiecare pachet de țigarete ar aduce veni­turi suplimentare de 1,2 miliarde de lei pe an la bugetul de stat, o creștere si­mil­ară a accizei (1 leu/ pachetul de rezerve de țigarete folosite în dispozitive de încălz­it tutunul) ar aduce suplimentar de doar 40 mil. lei pe an la bugetul de stat.

„Credem că produsele din tutun și cu nicotină ar trebui taxate în funcție de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori. Țigaretele combustibile, fiind cele mai utilizate produse și reprezentând totodată cea mai dăunătoare formă de consum a nicotinei, ar trebui să fie impozitate cu cel mai ridicat nivel și semnificativ peste produsele inovatoare, care nu implică arderea tutunului. Creșterea taxelor la produsele din tutun încălzit ar descuraja fumătorii români de țigarete să treacă la alternativele pe care rezultatele cercetării științifice le-au dovedit a fi mai bune. Acest lucru este în detrimentul viitorului sănătății publice“, a spus Dragoș Bucurenci de la Philip Morris. El a mai spus că modul în care sunt taxate produsele din tutun încălzit în România se aliniază politicilor din majoritatea statelor europene. În prezent, 23 de state membre UE reglementează în scopuri fiscale produsele din tutun încălzit. Dintre acestea, 16 state membre din UE și Marea Britanie au creat o categorie separată de accize în cadrul Codului Fiscal, la fel ca și România.

„14 din cele 16 state membre din UE și Marea Britanie, care au creat această categorie de accize dedicată pentru produsele din tutun încălzit, aplică o acciză complet specifică și utilizează greutatea tutunului ca bază de impozitare, așa cum este cazul și în România.  Dacă dorim să comparăm accizele aplicabile produselor din tutun încălzit cu cele aplicabile țigaretelor la nivelul celor 23 de state membre UE în care produsele din tutun încălzit sunt prezente, nivelul de taxare aplicat tutunului încălzit este semnificativ mai mic decât cel aplicat țigaretelor, atât pentru țările care au adoptat o categorie de accize existentă, cât și pentru cele care au creat un regim dedicat pentru produsele din tutun încălzit“, a mai spus Dragoș Bucurenci.

„Tutunul încălzit trebuie taxat diferit“

Întrebați dacă susțin sau nu creșterea accizei la produsele din tutun încălzit, reprezentanții JTI – jucător important pe piața de țigarete, dar care nu are produse în categoria tutunului încălzit- au explicat că tutunul încălzit nu se supune directivei europene care taxează țigaretele tradiționale.

„Predictibilitatea fiscală este esențială. Pentru noi este mult mai importantă adoptarea unui nou calendar de accizare sustenabilă a țigaretelor, aplicabil din anul 2022, pentru următorii cinci ani. (…) În privința accizării produselor destinate vapatului, cu tutun încălzit și tigarete electronice – care nu fac obiectul actualei Directive a taxării – credem că adoptarea unui calendar gradual, pe cinci ani, cu creșteri moderate, ar putea asigura predictibilitatea necesară, ținându-se cont de toate elementele enumerate mai sus: că sunt produse diferite și că trebuie taxate diferit, mai puțin decât țigaretele, că au potențial de risc redus și că atât produsele cât și piața lor sunt în dezvoltare“, a explicat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI România, Moldova și Bulgaria. În România, JTI a avut o cifră de afaceri 5,4 miliarde lei în 2019, potrivit reprezentanților companiei.

Aceeași idee o subliniază și reprezentanții BAT, care spun că își doresc ca autoritățile să ia în considerare creșteri moderate și etapizate ale creșterilor de acciză pentru tutunul încălzit.

„Pentru că au potențialul de a reduce riscurile asociate fumatului, este extrem de important ca aceste produse noi să fie taxate mai puțin decât țigările tradiționale. De aceea credem că trebuie căutate soluții care să echilibreze nevoia de creștere a veniturilor bugetare cu cea de continuare a investițiilor în dezvoltarea acestor produse“, au mai spus reprezentanții BAT.