Personalitatea anului se acordă cursului valutar leu/euro pentru stabilitatea de care dă dovadă de 4 ani deși suntem loviți numai de crize

Nu știu dacă cineva s-ar fi așteptat la o asemenea stabilitate a cursului valutar leu/euro de care avem parte de aproape patru ani. Poate doar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, pentru care stabilitatea cursului valutar în vremuri de criză este obiectivul principal.

De aproape patru ani suntem într-o criză continuă: trei ani de pandemie, aproape doi ani de război la graniță, după ce Rusia a atacat militar Ucraina, un an și jumătate de inflație și creșterea exponențială a dobânzilor care a dat peste cap lumea occidentală.

Nimeni din lumea occidentală nu crede că inflația poate să reînvie și că băncile contrale vor fi nevoite să majoreze dobânzile la niște niveluri fără precedent. În America dobânda a crescut de la 0% la 5%, iar în Europa de la minus 0,5% la 4%. La București, BNR  a majorat dobânda de referință de la  1,5% la 7%.

Stabilitatea cursului valutar leu/euro a fost remarcabilă și este în continuare: dacă la 1 ianuarie 2020 cursul era cotat la 4,7218 lei/euro, marți, 12 decembrie 2023, când scriu acest articol, cursul valutar a fost cotat la 4,9724 lei/euro, adică o creștere de numai 5,3%. (Pentru cei care își mai aduc aminte, în anii ʼ90 cursul creștea cu 5% pe zi.) În 2023, cursul a crescut cu numai 0,5% și poate chiar ar fi scăzut avînd în vedere miliardele de eruo care au intrat în țară din investițiile străinilor în titlurile de stat românești, care au oferit o dobândă în lei foarte bună, din fondurile euopene sau din banii trimiși de românii care sunt la muncă în afară.

De la 1 ianuarie 2020 și până în octombrie 2023, inflația cumulată a fost de 33,7%. Deși în acești aproape 4 ani România a înregistrat deficite comerciale uriașe, adică importurile au depășit exporturile cu peste 100 mld. euro, cursul valutar a rămas extrem de stabil. BNR nu a pierdut rezervă valutară, ci dimpotrivă, a înregistrat o creștere de 26 de mld. euro, respectiv de la 32,9 mld. euro la începutul lui 2020 până la 58,9 mld. euro la finalul lunii noimebrie 2023. La fel, rezerva internațională a României administrată de BNR, care include rezerva în valută plus rezerva de aur, a crescut de la 37,4 mld. euro la 65 mld. euro în noiembrie 2023, adică un plus de 27,6 mld. euro.

Mai mult decât atât, în cei 4 ani, datoria publică a statului și datoria externă a României (care include datoria statului și datoria sectorului privat) au înregistrat o creștere fără precedent. Spre exemplu, datoria externă a crescut de la 106 mld. euro la 161 mld. euro, deci avem o creștere de 60%.

Mugur Isărescu a tinut cursul valutar stabil ca o ancoră în vremuri de criză, mai ales că românii se uită la evoluția cursului ca la indicatorul care arată daca vine sau nu criza.

Această stabilitate a cursului i-a ajutat pe foarte mulți români, atât persoane fizice, cât și firme.

Dar la un moment dat toate aceste deficite, care se tot adună plus creșterea datoriei publice și a datoriei externe, care încep să devină o problemă, se vor duce în cursul valutar. Nu știm când va fi acest moment, poate să fie peste un an, poate să fie peste ani.

Dar până atunci trebuie să ne bucurăm și să salutăm această stabilitate a cursului valutar leu/euro din 2023 dar și din ultimii patru ani – 2020, 2021, 2022, 2023.

În lei, puterea de cumpărarea a crescut mai puțin pentru că a fost afectată de explozia inflației.

Cel mai important lucru adus de această stabilitate a cursului valutar ține de creșterea puterii de cumpărare în euro, ceea ce ne-a permis să mai recuperăm din punct de vedere statistic ceva teren față de țările occidentale. În acești ani salariile au crescut în lei, în valoare nominală – salariul mediu a crescut cu 45% -, iar dacă se împarte această majorare la creșterea de numai 5% rezulultă o creștere de nu mai puțin de 40% a puterii de cumpărare în euro.

Această creștere a puterii de cumpărare în euro se vede și la achiziția unei case în România, unde moneda de referință este euro, dar și atunci când mergem la cumpărături în afară.

Nu cred că mai există o țară europeană care să înregistreze o creștere a salariului în euro de peste 40% în ultimii 4 ani. Dimpotrivă, sunt țări care au pierdut din puterea de cumpărare pentru că moneda lor naționala s-a depreciat, iar cel mai bun exemplu ține de Ungaria.

De asemenea, stabilitatea incredibilă a cursului valutar, în toți acești ani, ne-a permis ca din punct de vedere statistic economia României să înregistreze cel mai ridicat nivel din istorie prin intermediul celui mai cunoscut indicator, PIB, adică Produsul Intern Brut care măsoară valoarea adăugată în economie de companii, de noi ca angajați și apoi consumatori, și nu în ultimul rând de stat. PIB-ul a crescut în lei, în valoare nominală, iar dacă împărțim acest lucru la cursul valutar, rezultă o creștere statistică remarcabilă.

Dacă în 2022 am avut un PIB de 280 mld. euro, în acest an vom ajunge la 320 de mld. euro, iar anul viitor la 350 de mld. euro, aproape triplu față de acum un deceniu.

Având în vedere toate aceste lucruri, economice, politice, sociale, am acordat pentru 2023 premiul simbolic de Personalitatea anului cursului valutar leu/euro.  

(cristian.hostiuc@zf.ro)