Personalitatea anului 2012: EXPANTREPRENORUL
Pentru personalitatea anului 2012 am inventat un cuvânt - expantreprenorul. Antreprenorii de origine străină. Au dezvoltat afaceri, au companii importante, sunt mai optimiști și mai hotărâți. Trec obstacole de două ori mai grele și au inițiative de care investitorii autohtoni s-au ferit. Într-o lume globalizată, și-au clădit aici un cămin și au cuvinte frumoase despre România.
Simplu spus, 2012 a fost poate unul dintre cei mai cenușii ani ai capitalismului post-revoluționar. La finele anului trecut ne exprimam credința că anul 2012 va fi primul an de capitalism adevărat în România. După atâția ani de scădere, de ajustări, de reduceri, ar fi fost de așteptat ca șefii de companii și antreprenorii să încerce să câștige bani. Să câștige bani din afaceri și nu din falimentarea companiilor sau din alte artificii apărute în criză. Să regăsească ideile de bază ale unei afaceri, să motiveze echipe, să creeze și să impună produse. Nu a fost așa, din păcate.
Dar am descoperit, în 2012, câteva povești excepționale ale unor oameni care au venit în România și au dezvoltat aici afaceri. Oameni pe care nu i-a descurajat nici mediul social, politic sau economic nu foarte prietenos, nici lipsa de corectitudine, nici jocurile de culise, ca să nu mai vorbim de amănunte cum sunt cunoașterea limbii sau a cutumelor societății. Și au reușit.
Este vorba de cei pe care i-am denumit pe copertă “expantreprenori”, antreprenorii de origine străină din România. Am descoperit hotărâre, inițiativă și optimism. Au povești interesante și au îmbogățit vocabularul limbii române. Sunt dovada vie a globalizării și pionierii unei lumi fără granițe. Criticii ne vor reproșa că o parte din expantreprenori lucrează în zona gri a economiei sau în interiorul unor enclave, al unor grupuri de interese. Le răspundem că nici procentul românilor care lucrează așa nu este de neglijat. Și nu sunt aceștia eroii textului nostru.

Dar ce se poate spune despre Jabbar Kanani, libanez de origine azeră, care a clădit cea mai interesantă formă de companie agricolă pe care am întâlnit-o și care pune în mișcare o cincime din agricultura românească? Compania sa este un model pentru alți antreprenori, veriga lipsă care, activată și multiplicată, ar transforma agricultura dintr-un clișeu, un concept golit de sens, într-o afacere veritabilă. Agricover, compania lui Kanani, face legătura dintre fermieri și procesatori. Pe de o parte sunt 3.000 de fermieri, cărora le asigură cele necesare activității – bani, semințe, carburant, animale de crescut. În cealaltă parte, avem 110 procesatori care cumpără produsele. Între ei, Kanani și o cifră de afaceri care a crescut în mod constant chiar în perioada crizei și care va ajunge în curând la un miliard de lei.

Sau Wargha Enayati, fondatorul rețelei de clinici private Regina Maria, acum acționar minoritar al businessului evaluat la circa 35 de milioane de euro pe an. Nu a venit în România ca să facă afaceri. Deși a crescut în Germania, la scurt timp după începerea facultății și-a spus că vrea altceva, că vrea să aibă un drum diferit de al celorlalți. “Mi-am zis să vin în România pentru că primul cap încoronat care a aceeptat religia Bahá’í a fost Regina Maria.” În primul an a stat în Suceava. Era 1983, iar șocurile au venit unul după altul. “Aveai apă numai de două ori pe săptămână, stăteai pentru o bucată de cașcaval ore în șir la coadă.”Wargha Enayati își amintește că se înghesuiau patru studenți într-o garsonieră și bifau zilnic pe un calendar câte zile mai au de stat în România. A prins schimbarea din 1989 ceva mai optimist. “Dacă nu venea revoluția, aș fi plecat”, spune Wargha Enayati, menționând că așteptările sale au început să scadă după anul 1995. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins făcând tranzacții în domeniul imobiliar, iar ulterior a decis să-și deschidă un cabinet în piața Unirii din București. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, așa că primul cabinet a fost mai mult o distracție. După criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicală”. Între timp, Wargha Enayati a fost medicul ambasadelor Germaniei, SUA, Canadei și al comunității de expați. În scurtă vreme, la cabinetul său se arondau firme străine și mai apoi românești. “De la un cabinet de cardiologie și interne, avem acum peste 20 de policlinici în București și în țară. Am fost pionierul în dezvoltarea sistemului medical din România”, rezumă Enayati traseul parcurs în cei 17 ani pe care CMU îi împlinește în acest an.