Penuria de muncitori din Europa face tot mai acerbă concurența pentru forța de muncă străină. Germanii au pus ochii pe Balcanii de Vest. Companiile poloneze nu-i mai consideră pe ucraineni străini și caută angajați în Asia și America de Sud

♦ Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante ♦ Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii ♦ În Germania, oamenii veniți din alte părți decât Balcanii de Vest și care nu au pregătire profesională sunt acceptați doar dacă au primit o ofertă de muncă ♦ În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajați străini din afara UE.

Cât de severă este penuria de forță de muncă din Germania?

Într-atât încât unul dintre parti­dele din coaliția de guvernare a propus relaxarea regulilor de angajare pentru străini astfel încât să nu mai fie obligatorie cunoașterea limbii germane pentru personalul din creșe și grădinițe.

„Lipsa forței de muncă bine pregătite este, poate, cel mai mare obstacol din calea creșterii economice“, a spus cancelarul german Olaf Scholz cu câteva zile înainte ca parlamentul să adopte un pachet de reforme denumit sugestiv „Legea imigranților cu pregătire profesională“.

Anul trecut, Germania avea două milioane de locuri de muncă vacante. Este un indicator al deficitului de forță de lucru cu care se confruntă cea mai mare economie europeană. Golul se mărește cu toate că această țară a riscat tulburând liniștea Europei cu politica ușilor deschise aplicată în criza refugiaților din Orientul Mijlociu și Africa din 2015. Atunci, Germania a primit aproape un milion de refugiați, care pentru a ajunge acolo au tranzitat sudul și estul Europei. Randamentul acestui val de oameni pentru piața muncii a fost mic. Astfel că Germania are nevoie în continuare de forță de lucru.

În 2035, arată estimările, deficitul va urca la șapte milioane de muncitori dacă nu se schimbă nimic în bine.

Cu penurie de forță de muncă se confruntă multe dintre statele europene, în special cele din Europa de Est, mai sărace și de unde o bună parte din tineri sunt plecați la muncă sau să locuiască în Vest, inclusiv în Germania. În Est, până să vină pandemia mai bine decât vecinii o ducea Polonia, cea mai mare economie a regiunii, mulțumită importului de forță de muncă, mai ales cu caracter sezonier, din Ucraina. Pe aceștia pusese ochii și Berlinul, care crease legislație specială pentru a-i atrage pe piața germană. Iar Germania părea atât de hotărâtă să-i aducă pe ucraineni, încât Polonia s-a pregătit de un război politic cu aceasta.  Pandemia a stricat toate planurile, apoi a venit războiul din Ucraina. Bărbații ucraineni luptă pe front contra Rusiei. Refugiații ucraineni sunt mulți, dar în cea mai mare parte sunt femei și copii și femei cu copii. Domeniile de activitate economică în care-și pot găsi de lucru în Germania, Polonia și în celelalte state unde și-au găsit adăpost sunt limitate. În aceste condiții, guvernul german a decis să deschidă din nou larg ușile străinilor, dar celor cu pregătire profesională din afara UE. Cea mai apropiată sursă de oameni sunt Balcanii.

Legea imigranților cu pregătire profe­sională, ce urmează să intre în vigoare mai târziu în acest an, este întregită cu măsuri care-i încurajează pe muncitorii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Macedonia, Muntenegru și Serbia să vină în Germania, scrie The Local.de.

Până acum, statutul lor acolo era reglementat printr-un act special, „Regle­mentări pentru Balcanii de Vest“, introdus în 2016 și care permitea forței de muncă din regiune să acceseze orice post, dar cu condiția de a fi primit o ofertă de la un angajator german și de a-i fi recunoscută în Germania calificarea profesională. Inițial, actul ar fi trebuit să expire în 2020, dar aplicarea sa a fost prelungită până la sfârșitul acestui an, fiind considerată o politică de succes – a permis angajarea a până la 25.000 de muncitori în fiecare an.

Modificările de anul acesta fac actul permanent și dublează numărul de oameni din Balcani care pot fi angajați. De asemenea, este permis accesul la orice fel de loc de muncă, fără nevoia de a face dovada calificării profesionale.

Este o veste bună mai ales pentru industria construcțiilor, unde companiile pot acum să decidă gradul de pregătire profesională și de experiență cerut salariaților din import.

Oamenii veniți din alte părți decât Balcanii de Vest și care nu au pregătire profesională sunt acceptați doar dacă au primit o ofertă de muncă. Eforturile legislative făcute de germani arată cât de mare devine concurența pentru muncitori străini.

În Polonia, reprezentanții celor mai mari organizații ale angajatorilor din business vorbesc în cor despre nevoia tot mai acută de forță de lucru din import, fără de care nici economia și nici companiile nu vor putea progresa, scrie The Warsaw Voice. Însă guvernul se face că nu le aude vocile.

În iunie, una din patru companii din Polonia avea angajați străini din afara UE, potrivit unui sondaj efectuat de Institutul Economic Polonez. Dintre companiile mari, jumătate au apelat la muncitori străini. De asemenea, una din cinci afaceri are angajați ucraineni.

O analiză a firmei de recrutare Personnel Service a găsit că în Polonia muncesc aproape două milioane de străini, în principal imigranți și refugiați din Ucraina, care au acces liber la piața muncii locală după ce Rusia le-a invadat țara. Firma de recrutare a tras concluzia că este posibil ca unii angajatori să nu-i mai trateze pe ucraineni ca pe străini din afara UE, categorie în care crește ponderea oamenilor veniți din Asia, dar și din America de Sud.