Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureștiul a câștigat competiția pentru a găzdui o agenție europeană

Pentru prima oară de la aderarea României la UE, din 2007, Bucureștiul a câștigat competiția pentru a găzdui o agenție europeană – mai exact centrul de securitate cibernetică, instituția care va decide unde vor merge investițiile de aproape 5 miliarde euro ale întregului bloc comunitar în acest domeniu în următorii 7 ani. Câștigul principal pentru România? Găzduirea agenției cyber a UE va aduce la București toate numele mari din întreaga lume din cybersecurity.

Găzduirea Centrului European de Cyber, prima instituție europeană care va avea sediul la București, cu rolul de a gestiona investițiile Uniunii Europene în domeniul securității cibernetice, va face din România un magnet pentru toți jucătorii globali care dezvoltă și oferă soluții, servicii și produse de tehnologie în domeniul securității cibernetice, care vor vâna un spațiu gol în Capitală pentru a-și deschide sucursale și filiale în proximitatea structurii europene.

 „Cu siguranță toate drumurile vor duce la București. Vom observa că toate firmele mari de tehnologie vor fi atrase să deschidă birouri, puncte de prezență, sucursale, filiale în România, dacă nu au făcut asta deja. Vor dori să fie aproape de experții din centru, să participe la seminarii și la diverse activități împreună cu specialiștii din centru și să afle oficial și transparent despre viitoarele investiții în securitatea cibernetică”, spune Dan Cîmpean, director general al CERT-RO (Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică) – autoritatea națională competentă pentru securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.

La finalul anului trecut, respectiv în prima parte a lunii decembrie, ministerul Afacerilor Externe a anunțat că România va găzdui Centrul Cyber al UE la București, în urma unei selecții la care au depus dosarele de participare șapte orașe candidate – Belgia (Bruxelles), Germania (München), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varșovia), Spania (Leon) și România (București).

„Punctul forte al României a fost buna pregătire diplomatică, un efort intens din ultimele luni. Ceea ce mă bucură este că mai multe instituții în domeniul IT au colaborat pragmatic și eficient pentru a aduce Centrul European Cyber la București. Actualul ministru al Finanțelor Alexandru Nazare este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura României pentru găzduirea centrului la București și care continuă și acum negocierile și pregătirile logistice, împreună cu Comisia Europeană”, a spus Dan Cîmpean. El a adăugat că găzduirea Centrului European Cyber la București înseamnă mult pentru România, având în vedere că, din 2007 și până în prezent, țara a contribuit semnificativ la transformarea digitală și la îmbunătățirea securității cibernetice europene. „Faptul că găzduim la București Centrul European Cyber este un rezultat remarcabil pentru România, o recunoaștere clară la nivel european al capabilităților, rolului și potențialului pe care țara noastră îl are în acest domeniu.”

Un alt câștig al României, generat de dezvoltarea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică, va fi pe partea de forță de muncă, deoarece experți și specialiști internaționali vor dori să fie cât mai aproape de instituția care ia ultimele decizii privind investițiile în domeniul securității cibernetice la nivel european. „Acest centru va fi o agenție europeană de dimensiune medie în care sperăm să activeze între 30 și 40 de funcționari europeni, până la jumătatea anului în curs. Cifra va crește până la 80-100 de funcționari europeni, până la finalul acestui an. Fiind funcționari europeni, atât managementul, cât și personalul vor fi selectați de Comisia Europeană. În plus, directorul executiv al unei astfel de agenții nu este numit din țara gazdă, în mod normal.”

Centrul European de Securitate Cibernetică va derula investiții în valoare de 4,5 miliarde de euro în proiecte care vizează domeniul secutității cibernetice, în următorii șapte ani. „Din suma totală, două miliarde de euro vor fi bani europeni, iar restul vor fi bani proveniți de la statele membre UE.”

Directorul general al CERT-RO spune că în prima fază, Centrul European Cyber va reprezenta un nou competitor pentru jucătorii din piața locală de IT, care va atrage specialiști români, deoarece reprezentanții agenției vor căuta să angajeze în primul rând persoane cu experiență în domeniu. Însă, în faza a doua, centrul va fi deschis și pentru persoane la început de carieră, cu unu-doi ani de experiență, ceea ce va genera, pe termen lung, o creștere a numărului de specialiști locali în domeniul securității cibernetice.

„Acești experți trebuie să aplice pentru pozițiile care vor fi deschise dar, din câte am văzut în draftul de regulament al centrului, se va pune accent pe expertiza și capabilitatea dovedită a personalului. CV-urile vor conta mult. Pe termen mediu-lung va crește numărul de experți și specialiști din domeniul securității cibernetice din România.”

Centrul European va fi condus de un comitet director, la construcția căruia vor participa toate țările membre din Uniunea Europeană. Conform regulamentului publicat de Comisia Europeană, doar statele care vor participa și din punct de vedere financiar în programele de securitate cibernetică derulate prin acest centru vor avea și drept de vot, iar Comisia Europeană va deține 50% din puterea de vot pentru a controla modul în care banii sunt cheltuiți, a explicat directorul general al CERT-RO.

De asemenea, Centrul European Cyber va avea și un Consiliu Consultativ industrial și științific care va fi un organism de specialitate consultativ ce va asigura dialogul constat cu sectorul privat, cu organziații ale consumatorilor și cu alte părți relevante.

În plus, un procent semnificativ din personalul activ în Centrul European de Cyber vor fi experți locali, a menționat Dan Cîmpean.

„Experiența altor agenții din diverse țări UE arată că un procentaj semnificativ sunt experți locali. Să nu uităm că România are o capacitate impresionantă în ceea ce privește expertiza în domeniul securității cibernetice, pe care o poate oferi acestui centru. Putem să ne așteptăm ca 30-40%, poate chiar mai mult, din personalul acestui centru să fie reprezentat de experți și specialiști români”.

În ceea ce privește nivelul salarial stabilit pentru specialiștii și experții ce vor lucra în cadrul structurii europene dedicate securității cubernetice, Dan Cîmpean spune că regulamentul este încă în faza de negociere, „dar, din câte știm, agențiile europene au o grilă proprie a salarizării care diferă de la o țară la alta. Vor fi pachete salariale de agenție europeană, care sunt atractive și reflectă nivelul real pe care ar trebui să îl avem pentru toți specialiștii din domeniu din țară.”

În plus, în urma deciziei de dezvoltare a unui centru european cyber, fiecare țară membră a UE trebuie să dezvolte sau să desemneze o instituție deja activă ca fiind Centrul Național de Coordonare, care să lucreze și să colaboreze împreună cu Centrul European de la București.

„Acestea vor trebui create și selectate de statele membre, împreună cu Centrul European. Sunt câteva cerințe deja publicate pentru aceste centre – să le fie facilitat accesul la expertiză tehnologică în materie de securitate cibernetică, dar în special pe domenii cheie precum criptografia, servicii de securitate IT, detectare de intruziuni, securitate de sisteme, rețele, aplicații, protecție a datelor.”

Rolul Centrelor Naționale va fi de coordonare cu industria securității cibernetice, cu sectorul public, cu incubatoare de business, cu comunitatea de cercetare.

„Alegerea sau crearea acestui centru de coordonare va avea loc după propria strategie a fiecărei țări membre UE, iar autoritățile vor trebui să aleagă. Vor fi ofițeri de proiect, ofițeri de legătură europeni care vor avea în sarcini interacțiunea cu autoritățile cheie din țara gazdă. Vor interacționa cu guvernul, cu ministere, cu alte autorități, vor defini programe și acțiuni practice, activitatea principală a centrului european va fi derularea de programe finanțate din fonduri europene, dar nu numai, pentru securitate cibernetică.”

Astfel, una dintre activitățile care ar trebui să se afle pe agenda actualului guvern al României este crearea sau desemnarea propriului Centru Național de Coordonare, care să intre în colaborare cu Centrul European Cyber. „Trebuie să reușim rapid să derulăm împreună cu Centrul European Cyber programul de investiții cu finanțare europeană. Dorința Uniunii Europene este să se înceapă cât mai rapid derularea acestor programe, cel mai optimist scenariu fiind în a doua jumătate a anului în curs”, a mai spus Dan Cîmpean.

De asemenea, pentru dezvoltarea Centrului European Cyber România a propus patru variante de clădiri de birouri – fostul sediu al Institutului de Proiectare, Cercetare și Tehnică de Calcul în Construcții (IPCT SA), Vila Rosetti, Șoseaua Nordului 94W și H Victoriei 109.

„Urmează să se facă o selecție fnală a variantei dorite. Toate clădirile respectă cerințele Comisiei Europene. Nu ne așteptăm la cerințe excepționale din punct de vedere al securității fizice sau informatice, cibernetice.”

Momentan, reglementările și regulamentul care vor sta la baza dezvoltării Centrului European de Securitate Cibernetică și prin care se vor detalia modul de organizare și de funcționare a instituției sunt în faza de ngociere. „Sperăm ca la jumătatea lunii ianuarie să fie publicate și disponibile tuturor”, a mai spus Dan Cîmpean. El a menționat că principala provocare cu care se vor confrunta jucătorii din industria locală de IT, în 2021, va fi rprezentată de păstrarea și menținerea angajaților la locurile de muncă.

„Să ne păstrăm și să pregătim resursa umană va fi principala provocare. Oamenii sunt cei care mișcă lucrurile în domeniul securității cibernetice, care contribuie la educare, conștientizare în sensul cel mai larg. La nivel național, provocarea va fi menținerea resursei umane active în domeniul securității cibernetice. Să nu uităm, România este unul dintre cei mai mari producători de creiere în acest domeniu. Ultimele statistici arătau că suntem a 6-a țară la nivel global ca număr de absolvenți pe specializări în securitate cibernetică, dar din păcate, în același timp, avem și deficit de astfel de specialiști”, a conchis directorul general al CERT-RO.

Artizanul Centrului European de Securitate cibernetică de la Bucuresti

Alexandru Nazare, actualul ministru al Finanțelor, este liderul echipei interministeriale care a pregătit candidatura și dosarul României pentru atragerea Centrului Cyber la București, punând în lumină atuurile, avantajele și contribuția țării în domeniul securității cibernetice.

Ministrul Finanțelor se ocupă și în prezent de negocierile și pregătirile logistice ce trebuiesc puse la punct pentru dezvoltarea Centrul European Cyber împreună cu Comisia Europeană.

Alexandru Nazare deținea titlul de reprezentant al Guvernului României cu însărcinări speciale în domeniul securității cibernetice când a susținut și a ajutat la crearea dosarului care a adus României ocazia de a găzdui primul sediu al unei agenții europeane.