Pentru Nabucco a căzut cortina. Europa de sud-est depinde tot de gazul rusesc

Gazoductul Nabucco, proiect privit de 12 ani ca o soluȚie pentru reducerea dependenȚei UE de importurile de gaze naturale din Rusia, a fost ajuns din urmă de ironiile lui Putin, eșuând tocmai din cauza lipsei de furnizori invocată acum cinci ani de carismaticul lider de la Kremlin. Nu-mele „Nabucco“ a fost preluat de la opera cu același nume semnată de Giuseppe Verdi, partenerii fondatori fiind inspirați de un spectacol la care au asistat, la Opera din Viena, după o întâlnire în oc-tombrie 2002.

Pregătiri de peste un deceniu. Proiectul Nabucco a fost inițiat la începutul anului 2002, când au avut loc discuții preliminare între OMV Austria și BOTAS Turcia. OMV a abordat apoi MOL Ungaria, Transgaz Mediaș și Bulgargaz Bulgaria, iar în luna octombrie a aceluiași an a fost semnat acordul de cooperare între cele 5 companii, în baza căruia a fost realizat studiul de fezabilitate pentru con-struirea gazoductului.

La sfârșitul anului 2003 a fost încheiat un acord de granturi între cei cinci parteneri asociați proiec-tului și Comisia Europeană, pentru ca în 2004 să fie înființată, la Viena, compania de proiect Nabucco Gas Pipeline International. Cinci ani mai târziu, în ianuarie 2009, Nabucco a câștigat an-gajamentul politic total UE și al guvernelor din țările de tranzit.

La jumătatea aceluiași an a fost semnat, la Ankara, acordul interguvernamental între Austria, Ungaria, România, Bulgaria și Turcia, prin care a fost armonizat cadrul legal pentru construcția proiectului, garantând condiții stabile, de egalitate, pentru toți partenerii și clienții din proiect.
În 2010 au fost înființate în țările de tranzit companiile naționale Nabucco, iar acordul interguver-namental a fost ratificat de parlamentele celor cinci state.

Consorțiul a transmis oferta către șah Deniz în septembrie 2011 și a actualizat-o în mai 2012, după adoptarea variantei Nabucco Vest.Nabucco Vest a apărut ca urmare a construirii gazoductului TANAP, care leagă zăcământul șah Deniz, din Marea Caspică, de granița europeană a Turciei. Tot în 2012 s-a vorbit despre retragerea Ungariei din proiect și preluarea participației MOL de către Bayerngas, ipoteză care însă nu s-a materializat.

Anul 2013 a adus ieșirea grupului german RWE din proiect, înlocuit la scurt timp de gigantul franco-belgian GDF Suez. Conform noii variante, Nabucco urma să aducă în Europa gaze naturale extrase din Marea Caspică, prin Bulgaria, România, Ungaria și Austria. Pe teritoriul României avea să treacă un tronson de 475 kilometri, prin județele Dolj, Mehedinți, Caraș-Severin, Timiș și Arad. Acționarii consorțiului Nabucco sunt OMV (Austria), Transgaz Mediaș (România), BEH (Bulgaria), MOL (Ungaria), BOTAS (Turcia) și GDF Suez (Franța).

Consorțiul Nabucco a cheltuit până în prezent, pentru dezvoltarea proiectului, mai puțin de 5% din valoarea investiției, declara în luna mai a acestui an, la București, într-o conferință, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, fără să menționeze o sumă.
La aceeași conferință, oficialii prezenți s-au arătat însă încrezători în șansele de succes ale proiectului până în ultimul moment.