Pensionarii sunt în pericol: Pensiile scad cu până la 10% în țări precum Olanda, Danemarca și Marea Britanie, iar dobânzile negative fac ravagii

Planurile de pensii ale cetățenilor sunt afectate de dobânzile negative din Europa și din lume, ceea ce afectează progresiv banii încasați de pensionari în țări precum Olanda, Danemarca, Marea Britanie sau Rusia, potrivit FT.

Spre exemplu, Jan-Pieter Jansen, un pensionar olandez de 77 de ani care a lucrat ca manager în metalurgie, este forțat să își regândească planurile după ce managerul celui mai mare fond de pensii din industria olandeză l-a anunțat că îi va reduce pensia cu circa 10%.

„Asta îmi provoacă mult stres. Tăierile de pensie înseamnă mii de euro pe care nu îi mai pot cheltui cu familia și în vacanțe. Sunt foarte supărat că se întâmplă asta după ce am economisit pentru atât de mulți ani”, spune Jansen, care s-a retras din piața muncii în urmă cu 17 ani.

Însă pensionarul olandez este doar un exemplu, încât milioane de pensionari și de oameni care economisesc în toată lumea se confruntă cu același sentiment de incertitudine ca Jansen, în contextul în care mediul cu dobânzi constant în scădere de după criza financiară face ravagii.

În timp ce media de viață crește de la an la an, pensiile au devenit o problemă politică prioritară în țări diverse precum Rusia, Japonia și Brazilia.

Din ce în ce mai multe comapanii renunță la schemele de pensii de tip „salariu final” garantat, în special în SUA. Conglomeratul General Electric este doar cel mai recent nume în această situația, anunțând recent că încheie această practică de remunerare, afectând 20.000 de angajați.

În Marea Britanie, zeci de mii de profesori universitari se pregătesc să intre în grevă din cauza creșterii neașteptate a contribuției la planul de pensie.

Una dintre problemele comune în toate aceste situații este cea a randamentelor scăzut din obligațiuni.

Obligațiunile s-au dovedit a fi o bună potrivire pentru cash flow-ul unui fond de pensii, însă decenii întregi de scădere a randamentelor pe obligațiuni au îngreunat viața fondurilor de pensii și nu au mai generat câștiguri la fel de bune.

În contextul în care fondurile de pensii au garantat istoric un anumit randament care generează un anumit nivel de remunerație în planul de pensie, managerii de fonduri au fost nevoiți să caute aceste câștiguri în acțiuni sau alte clase de active mai riscante, precum imobiliare și private equity.

Piețele financiare optimiste au asigurat până acum randamente sănătoase pentru planurile de pensii. Totuși, din cauza dezavantajelor prezentate de astfel de active pe termen lung, perspectivele de randament în perioada următoare generează anxietate.

„Le-a luat foc casa. Iar dobânzile ar putea continua să scadă. Chiar dacă le-a luat foc casa, a fost afectat până acum primul etaj. Dar noi credem că ar putea afecta la fel de bine și al doilea și al treilea etaj”, spune Alex Veroude, chief investment officer în cadrul Insight Investment, care gestionează banii mai multor fonduri de pensii.

Pe lângă faptul că aceste evoluții afectează pensionarii simpli ca olandezul Jansen, oameni care și-ar putea vedea pensiile tăiate, acestea au un impact și în economie.

Dacă oamenii economisesc mai mult din salarii pentru pensie, creșterea economică ar putea resimți o scădere a consumului – opusul intenției băncilor centrale atunci când reduc dobânzile.

Cel mai recent, banca centrală suedeză a atras atenția cu privire la un astfel de potențial pericol, atunci când a anunțat că va crește dobânzile până la finalul anului pentru a ajunge înapoi la dobândă zero. Swedish Riksbank a spus că „dacă dobânzile nominale negative sunt percepute ca o stare permanentă, comportamentul agenților se poate schimba și pot apărea efecte negative”.

Ar putea exista chiar și consecințe sistemice. Luna trecută, FMI a avertizat în raportul anual de stabilitate financiară globală că graba fondurilor de pensii către active „ilichide” va afecta „rolul tradițional pe care îl joacă acestea în stabilizarea piețelor pe parcursul perioadelor de stres”, în contextul în care vor avea mai puțini bani la îndemână pentru a investi în active ieftine.

Însă dobânzile negative nu au fost mereu prin preajmă. Christopher Ailman, chief investment officer al Calstrs – fondul de pensii al profesorilor din California, SUA, cu active de 238 miliarde dolari – își amintește că la finalul anilor 70 când și-a luat diploma de business, conceptul de randamente sau câștiguri sub zero părea o calomnie.

„La școală în cărți scria că nu există dobânzi negative. Dar uite unde suntem”, spune Ailman.

În mijlocul crizei financiare, mai multe bănci centrale au lucrat cu instrumente neconvenționale pentru a stimulta economia globală odată ce dobânzile au atins nivelul zero. În primă fază, aceste măsuri au reprezentat programe de achiziție de obligațiuni în valoare totală de mii de miliarde de dolari, însă în 2009 banca centrală a Suediei a fost prima care s-a confruntat cu dobânzile negative.

Mai târziu această evoluție s-a repliat în Japonia și restul Europei, iar goana după obligațiuni și titluri de stat a dus la randamente mai scăzute pe aceste active.

Îngrijorările din ce în ce mai presante cu privire la starea economiei globale, o inflație supusă și anticiparea unei politici monetare și mai relaxate, au generat în prezent un total al datoriei cu randament negativ de circa 13.000 miliarde dolari.

Planurile de pensii investesc într-o gamă largă de active, însă în contextul în care multe dintre piețele de capital au ajuns la maxim istoric, perspectivele de câștig se diminuează.

AQR Capital Management estimează că pe un portofoliu clasic de 60% acțiuni – 40% obligațiuni, ar putea obține un randament de doar 2,9% în medie ajustat cu inflația, pentru următorul deceniu, în comparație cu un randament mediu de 5% din 1900.

Și în vest, managerii fondurilor de pensii se confruntă cu aceste probleme. Perspectivele industriei sunt mai neclare ca niciodată pentru PKA, fondul de pensii din Danemarca.

„În anumite țări sistemul de pensii nu poate supraiețui dacă nu se schimbă lucrurile. Ori contribuie cu mai mulți bani, ori se reduc din beneficii”, spune Peter Damgaard Jensen, șeful PKA.