Penny aruncă manușa liderilor din comerț. CEO-ul firmei-mamă vrea 2 mld. euro din România. În România, rețelele de comerț modern aleargă în galop, nimeni nu condiționează extinderea lor de zone de producție cu investiții similare

Lionel Souque, CEO al grupului german Rewe, unul dintre cei mai puternici retaileri din Europa, cu afaceri de circa 85 mld. euro în 2022, aruncă mă­nușa liderilor din comerțul local, afir­mând că vrea afaceri anuale de 2 mld. euro în România de la rețeaua de discount Penny.

♦ În 2021, comerțul a primit investiții străine directe de 1,7 mld. euro, pe când producția de alimente, băuturi și tutun a beneficiat de 217 mil. euro.

Lionel Souque, CEO al grupului german Rewe, unul dintre cei mai puternici retaileri din Europa, cu afaceri de circa 85 mld. euro în 2022, aruncă mă­nușa liderilor din comerțul local, afir­mând că vrea afaceri anuale de 2 mld. euro în România de la rețeaua de discount Penny.

„Penny România a avut o cifră de afaceri de 1,4 mld. euro în 2022. Mai mult, de ani de zile acest business este campion în ceea ce privește ritmul anual de creștere între piețele noastre internaționale. Pragul de 2 mld. euro vânzări anuale este urmă­toarea țintă tangibilă“, a spus executivul după o vizită, alături de membrii boardului Rewe, în România.

În prezent, în România doar patru rețele de comerț alimentar au afaceri care depă­șesc acest prag, de 2 mld. euro – e vorba de Lidl, Kaufland, Carrefour și Profi. După cifra de afaceri din 2022, Penny este al șaptelea cel mai mare actor din sector, însă anul trecut a postat cel mai alert ritm de creștere din industrie – 33,2%.

Avansul este susținut de mai mulți factori, precum numărul de clienți, inflație și expansiune, în condițiile în care anul trecut Penny a deschis 36 de magazine noi. Discounterul are deja circa 350 de unități și și-a bugetat alte 35-40 de inaugurări în 2022. În România, cele mai multe dintre rețelele de comerț modern aleargă în galop, deschizând în total, an de an, sute de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de discount și proximitate. Nimeni nu condiționează extinderea lor de zone de producție cu investiții similare, fapt ce face ca deficitul comercial la alimente să se adâncească permanent.

În 2021, comerțul în ansamblul său a primit investiții străine directe de 1,7 mld. euro.

Din total, cei mai mulți bani au mers către retailul alimentar, unde investițile anuale în deschideri de magazine, achiziții de terenuri, dezvoltări de depozite și remodelări pot ajunge aproape de 1 mld. euro.

La polul opus, producția de alimente, băuturi și tutun a beneficiat de ISD-uri de doar 217 mil. euro în 2021, cel mai recent an pentru care există date la BNR. Diferența e de unu la opt.