Pe ce s-au consumat banii bucureștenilor în 2017: Noi companii înființate, bani mai mulți pentru Catedrală și un pasaj întârziat, inaugurat în cele din urmă
În 2017, Primăria Municipiului București (PMB) a anunțat lansarea mai multor proiecte, unele dintre ele destul de controversate, însă, la final de an, bilanțul Municipalității arată 22 de companii nou înființate, bani mai mulți alocați Catedralei Neamului și Pasajul de la Piața Sudului, inaugurat.
La capitolul „ajutoare financiare” – precum bani mai mulți pentru Catedrala Neamului, mai exact peste două milioane de lei, sau stimulente de 2.500 de lei pentru nou născuți – Primăria Capitalei a excelat. În ceea ce privește îmbunătățirea traficului, însă, așa cum primarul general, Gabriela Firea, și-a propus încă din campania electorală, nu se pot sesiza schimbări majore față de anul precedent.
Principalele proiecte ale Municipiului București care vizează fluidizarea traficului rutier în zona București-Ilfov sunt incluse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030 și vizează introducerea de benzi de circulație cu prioritate pentru transportul public pe o distanță de 25 km. Astfel, în luna mai 2017, Primăria Capitalei a testat impelemtarea benzilor unice de circulație pentru autobuze.
Testul făcut de Municipalitate a fost însă foarte controversat și criticat , pentru că pe Drumul Național 1 (DN 1) s-a format, într-o luni dimineața, un ambuteiaj de peste 16 de kilometri, pe sensul de intrare în Capitală, șoferii stând în coloană chiar și două ore.
În iunie 2017, Primăria a reușit să inaugureze Pasajul Piața Sudului – proiect început încă din anul 2014.
În ceea ce privește fluidizarea traficului din Capitală, PMB a reușit să ajungă la un acord cu Ministerul Apărării Naționale și cu Ministerul Transporturilor, privind transferul mai multor terenuri din administrarea celor două instituții în cea a Municipalității. Scopul preluării acestor terenuri este construirea de noi artere sau lărgirea de străzi, cum este cazul Șoselei Fabrica de Glucoză – una dintre cele mai aglomerate tronsoane din Capitală. Aceste decizii nu au fost însă suficiente pentru rezolvarea, măcar într-o mică măsură, a traficului din oraș, iar primarul general a dat vina, în mai multe rânduri, pe creșterea numărului de mașini second hand importate din Occident, ca urmare a renunțării la taxa de mediu.
Tot în iunie 2017, la împlinirea unui an de mandat, primarul Gabriela Firea anunța realizările făcute la Primăria Capitalei: „Cea mai importantă realizare este ca am deblocat zeci de șantiere din Capitală în care nu se mai lucra de aproape doi ani de zile sau se lucra într-un ritm de melc: Arcul de Triumf, Pasajul Sudului, Ciurel, Ambulatorul și Spitalul de Copii Victor Gomoiu și altele. Am avut curajul sa spun stop contractelor păguboase pentru bucureșteni în mai multe domenii: managementul traficului, reparațiile la străzi și semnalizare, Arena Naționala, case de avocatura. Am înlăturat capușele de la RADET și RATB. Am decis cea mai mare investiție în spitale și în cabinete medicale școlare și stomatologice – 90 milioane de euro”, anunța Gabriela Firea, pe pagina personală de Facebook.
S-au înființat 22 de companii municipale
În anul care tocmai s-a încheiat, Primăria București a decis înființarea a 22 de companii mnicipale, pentru care s-au alocat peste 100 de milioane de euro, printre care Compania Municipală Tehnologia Informației București SA, Compania Municipală Sport Pentru Toți SA, Compania Municipală Managementul Transportului București SA, Compania Municipală Publicitate și Afișaj București SA, Compania Municipală Pază și Securitate București SA sau Compania Municipală Iluminat Public București SA. Toate aceste companii au doi acționari: Municipiul București prin Consiliul General al Municipiului București, care va deține 99.9% din acțiuni, și SC Service Ciclop SA, care va deține 0,1% din acțiuni.
De asemenea, în luna noiembrie, PMB a organizat un târg de joburi pentru ocuparea a peste 2.000 de posturi în cele 22 de companii municipale, iar la ultima ședință a Consiliului General al Muncipiului București, de pe data de 19 decembrie, consilierii au aprobat suplimentarea capitalului social al companiilor cu peste 270 de milioane de lei.
Operațiunea „Cea mai frumoasă fațadă” versus plăcuțele „Atenție, cade tencuiala”
Primăria Capitalei, prin ARCUB, a organizat, anul trecut, concursul „Cea mai frumoasă fațadă”, inițiat în luna mai, ca modalitate de implicare a locuitorilor în viață orașului, valoarea premiilor acordate în cadrul acestei competiții fiind de 214.000 de lei, conform Municipalității.
Juriul concursului s-a întrunit în perioada 21 – 31 august și a analizat cele 92 de lucrări înscrise la cele trei secțiuni ale competiției: “Cea mai frumoasă fațadă”, “Cel mai frumos balcon” și “Cea mai frumoasă grădină”.
“În urmă procesului de selecție au fost alese 51 de lucrări finaliste. Premiile juriului și premiile publicului au o valoare totală de 214.000 lei și au fost acordate, conform regulamentului, pe secțiuni și categorii (categoria persoane fizice, categoria asociații de proprietari/locatari, categoria persoane juridice)”, a precizat PMB, într-un comunicat de presă.
În afară concursului, juriul a decis să acorde tuturor participanților validați premii speciale de participare, “prin care sunt răsplătite eforturile de implicare ale bucureștenilor în activități de înfrumusețare a orașului în care locuiesc”.
Această campanie a fost criticată în sațiul public, iar membri ai societății civile au acuzat faptul că Bucureștiul nu avea nevoie de o astfel de acțiune, mai ales că foarte multe fațade din oraș se prăbușesc pe trotuare, iar clădirile degradate sunt semnalizate cu mesaje precum „Atenție, cade tencuiala”.
Primăria Capitalei a decis, însă, la sfârșitul lunii noiembrie, ca fațadele clădirilor aflate în stare avansată de degradare să fie refăcute de către Municipalitate, urmând să recupereze banii cheltuiți de la proprietari în termen de 10 ani, potrivit unui proiect de hotărâre aprobat în ședința Consiliului General al Municipiului București.
Târgul din Piața Victoriei, controversa sfârșitului de an
Anul 2017 s-a închieiat cu una dintre cele mai controversate decizii ale Mnicipalității, respectiv decizia primarului general de a organiza un Târg de Crăciun în Piața Victoriei. Decizia a fost foarte cirticată în spațiul public, mai ales de către protestatarii care au fost prezenți pe tot parcursul anului în fața Guvernului, dar și de către premierul Mihai Tudose, care a catalogat decizia ca fiind una „neinspirată”. În cele din urmă, PMB a decis să anuleze organizarea unui târg de Crăciun în Piața Victoriei.
Pe ultima sută de metri din 2017, PMB, prin ședința CGMB din data de 19 decembrie, a decis ca „Parcul Herăstrău” să fie redenumit în „Parcul Regelui Mihai I”.
De asemenea, tot în ședința din 19 decembrie, consilierii generali au decis modificarea normelor de funcționare a companiilor de taxi, iar edilul Capitalei a anunțat că activitatea de taximetrie se va face, obligatoriu, printr-un dispecerat, iar șoferii nu pot purta discuții despre politică, religie și sex.
“Taximetriștii nu mai au voie să refuze curse sau să ceară bonusuri. Să nu fumeze și să aibă o ținută decentă. Să nu vorbească la telefon sau să nu asculte muzică tare. Să nu se angajeze, cu clienții, în discuții privind subiecte sensibile care ar putea să contravină principiilor, convingerilor clientului în religie, politică și domeniul sexual (..) Se instituie obligativitate ca activitatea de taximetrie să se facă printr-un dispecerat”, a declarat primarul general al Capitalei la începutul ședinței de consiliu.