Pe ce cititori se mai poate baza piața de carte?

Cele mai mari patru edituri de pe piața locală, Polirom, grupul All, Humanitas și Curtea Veche, au finalizat anul trecut cu afaceri totale de 13 milioane de euro, nivel puțin sub cel din anul anterior. Cererea pentru cartea de pe rafturile librăriilor nu a fost în creștere, dar în schimb, s-a remarcat un interes mai mare pentru cărțile la promoții vândute online și pentru cele în format digital, potrivit editurilor.

Pe o piață evaluată la 100 de milioane de euro, reprezentanții editurilor afirmă că strategia de a crește vânzările include publicarea unor titluri atractive pentru consumatori, promoțiile și vânzările directe la târguri. “Factura la energie și la întreținere lasă românii cu mai puțini bani pentru achiziționarea de produse culturale, ceea ce nu permite pieței de carte să crească”, este de părere Silviu Lupescu, directorul general al celei mai mari edituri de pe piață, Polirom. Editura a finalizat anul trecut cu o cifră de afaceri de 19,5 milioane lei (4,5 mil. euro), față de 4,1 milioane de euro în 2010.

Consumul de carte din România ne plasează încă pe ultimul loc în cadrul țărilor din Uniunea Europeană, având în vedere că un român cheltuiește în medie 5 euro anual pe cărți, în timp ce la bere suntem în topul primelor țări din lume. “Creșterea vânzărilor cu câteva procente față de anul precedent nu reprezintă o creștere semnificativă a cererii pentru carte, ci doar un ușor reviriment. Piața de carte s-a menținut la un nivel scăzut, cu circa 40% față de anii de dinaintea crizei”, a spus Silviu Lupescu. Portofoliul editurii Polirom include autori români și internaționali precum Nabokov, Hemingway, Lessing, Fowels, Rushdie, Saramago sau Salinger. Editura colaborează cu librării și difuzori angro din țară și din Republica Moldova.În ultimii trei ani mai multe edituri au optat pentru o strategie de conservare, care să le asigure supraviețuirea. Cele mai multe edituri au redus numărul titlurilor și tirajele cărților publicate și au distribuit cărțile în magazinele ce asigurau promovare la raft.

Piața de carte, inclusiv edițiile de chioșc (volumele vândute împreună cu anumite ziare și reviste), a fost estimată în 2010 la aproximativ 112 milioane de euro, în scădere cu circa 15% comparativ cu 2009, potrivit unui bilanț prezentat de rețeaua de librării Diverta. Fără edițiile de chioșc, piața de carte din România de anul trecut se ridica la aproximativ 60 de milioane de euro, mai spuneau oficialii Diverta.

“Estimările pentru acest an sunt dificil de făcut și depind în mod semnificativ de o eventuală creștere a veniturilor populației, în special ale acelor categorii socio-profesionale care au fost afectate grav de reducerile salariale din ultimii ani (cadre didactice, de exemplu). Depinde, de asemenea, de fondurile alocate bibliotecilor, reduse drastic în ultimii ani”, a spus Lupescu.

Atenția pe care editurile au acordat-o internetului a făcut ca între 6% și 40% din vânzările de carte să fie acum aduse de comenzile online. Gabriel Scînteia, chief operating officer al editurii All Publishing Group, spune că circa 6-7% din vânzările pe anul trecut au fost aduse de mediul online. Grupul All a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2,3 milioane de euro.

La cărțile vândute online se fac și reduceri. Și celelalte edituri au creat site-uri pentru vânzarea online a cărților, iar discounturile pot ajunge chiar și la 40% la cărțile achiziționate online, cum se întâmplă la editura Teora. “Grupul All a prognozat o creștere de 10-15% pe segmentul vânzărilor în librării anul acesta. Acest lucru ar însemna de fapt o revenire pe acest segment pentru că în 2011 pe acest segment editura a avut o scădere semnificativă, compensând pe canale de vânzare directă”, a spus Scînteia. Din perspectiva vânzărilor generale, el speră să se înregistreze anul acesta o situație similară cu cea din 2011. Oficialul editurii afirmă că cifra de afaceri nu este un indicator suficient pentru a constata dacă cererea este în creștere sau nu pe piața de carte, deoarece cărțile vândute la reduceri sau cele în format digital au creat o piață nouă, mai atractivă ca prețuri pentru cititori și mai vizibilă pentru autorii cărora astfel le crește cota și audiența. Pentru edituri însă, aceste două mari schimbări din piață aduc deocamdată un vânt de scădere, iar viitorul nu prea se arată prietenos cu edițiile “hard-back”, vândute altădată în mii de exemplare.

Plus că, uitându-ne în jur, pe marile artere comerciale sau în mall-uri, pare că piața de carte este în scădere. Lipsa librăriilor în sine duce la o slăbire a pieței, consideră Iren Arsene, proprietara editurii Curtea Veche: “Nu există speranțe de-a apărea noi distribuitori de carte pe piață. Sunt librăriile și supermarketurile, dar din păcate nu apare un lanț de librării care să echilibreze situația”. Anul trecut editura Curtea Veche a avut o cifră de afaceri de 12,9 milioane de lei (3 milioane de euro) față de anul 2010, când a înregistrat afaceri de 3,9 milioane de euro. “Am vândut anul trecut aproape 1,5 milioane de exemplare de cărți, exceptând edițiile de la chioșc”, a declarat Iren Arsene. Anul trecut compania a publicat 150 de titluri de cărți, 15% din vânzări fiind online. Ea afirmă că politica editurii este una prudentă, care pune accent pe republicarea unor titluri și pe promovarea autorilor la care reacționează consumatorii.