Pe ce cheltuiesc companiile farmaceutice zeci de miliarde de euro

“Este important să știm ce tip de persoană suferă de o anumită boală și apoi cu ce fel de boală avem de-a face.” Formularea din urmă cu 2.400 de ani a celui mai cunoscut medic din antichitate, Hipocrate, este regula de bază și în mileniul al treilea pentru producătorii farmaceutici. Medicina personalizată urmărește să ofere terapii țintite, adaptate subgrupurilor de pacienți ce manifestă aceiași factori de risc moșteniți sau dobândiți. Se poate stabili, deci, dacă structura genetică a bolii maligne de care suferă pacienții generează simptome similare, dar necesită tratament diferit. Statisticile arată că, în medie, din zece pacienți tratați, aproximativ jumătate înregistrează beneficii în urma tratamentului. Pentru unii însă, tratamentul nu va avea rezultatul dorit, în timp ce alții suferă de pe seama efectelor adverse. De-aici și noua miză a marilor companii farma către cercetarea în domeniul medicinei personalizate. Bugete uriașe sunt cheltuite anual de către Roche Holding, Pfizer, Novartis, Merck, Johnson & Johnson, GlaxoSmithKline, Sanofi și Astrazeneca, cele opt situându-se în top 20 cheltuieli în zona de inovație în 2011 la nivel mondial.

Ca pondere din venituri, mai bine de o cincime din veniturile Roche, de exemplu, se duc înspre cercetare și dezvoltare, însemnând investiții în valoare absolută de 9,46 miliarde de dolari, peste Microsoft, Toyota, Nokia sau Samsung. Poate părea o sumă impresionantă, însă cercetarea în farma costă în secolul al XXI-lea tot mai mult, iar medicina personalizată nu face excepție. Există chiar date statistice care indică un declin al inovării în industria farmaceutică, după cum arată cifrele referitoare la noi descoperiri în sănătate. Așa se face că, dacă în preajma anului 1990 vorbeam de câteva zeci de noi molecule anual, numărul lor a ajuns la circa zece în zilele noastre, adică de patru-cinci ori mai mic. Declinul poate fi pus pe seama costurilor extrem de ridicate în domeniul cercetării, dar și a normelor de securitate tot mai stricte în momentul când se pregătește dezvoltarea unui nou medicament.

Costul final al unei molecule care ajunge să fie dezvoltată până la stadiul de medicament ajunge la un miliard de euro, iar, dacă vorbim de medicină personalizată, “chiar mai mult decât atât”, după cum spunea Maurizio de Cicco, CEO al Roche Italia, cu prilejul inaugurării unei noi molecule destinate tratamentului cancerului de piele – vemurafenib – ce urmează să fie comercializată sub numele Zelboraf. “Doar în cazul companiei mele, dacă am calcula în bancnote de zece euro, investițiile înseamnă de 25 de ori distanța dintre Lună și Pământ”, spune de Cicco. El precizează că cele două divizii ale elvețienilor, de diagnostic și de farmaceutice, folosesc bugetul direct sau indirect către medicină personalizată pentru a găsi gene ale ADN-ului unde medicamentele funcționează cu maximă eficiență. Cercetarea se face astăzi diferit față de anii trecuți, iar de Cicco crede că e puțin probabil ca statele europene, aflate în plină criză a datoriilor suverane, să ofere sprijin direct companiilor pentru cercetare. În prezent, colaborarea funcționează sub forma unei integrări între învățământ și cercetare, concept care se revigorează tot mai mult în țările occidentale. “Zelboraf e primul medicament care a fost conceput complet pe modelul medicinei personalizate, singurul aprobat de autoritățile din SUA, iar investiția în descoperirea moleculei trece de un miliard de euro”, rezumă Maurizio de Cicco.

Principala așteptare a pacienților se leagă și de alte sute de boli netratabile, unde eficiența terapeutică este nesatisfăcătoare pentru medici și ar exista loc de noi inovații, precum HIV, cancer sau boli infecțioase, boli care rămân în continuare fără tratament.

Miliarde de dolari vor merge în anii ce urmează pentru a susține afirmația profesorului Hans Westerhoff, făcută în cadrul forumului IT Future of Medicine: “Am putea crea o revoluție în medicină, una chiar mai mare decât a accesului omului pe Lună”. Între timp, în lipsa unui ritm susținut al inovațiilor, multe din companii vor încerca să facă bani prin menținerea în piață a medicamentelor originale ieșite de sub patent, deci cu alternativă similară la un preț mai mic. Aici responsabilitatea nu mai e a cercetătorilor, ci a oamenilor din marketing și vânzări, iar faptul că în cazul unor molecule ieșite de ani buni de sub patent producția a scăzut cu doar 30% arată că unii își fac chiar bine meseria.