Patru studenți din Cluj-Napoca vor să facă din cel mai sigur oraș din România unul și mai sigur. Proiectele lor își propun să creeze din Cluj-Napoca un loc unde să te simți protejat oriunde

Un grup informal de patru studenți și-au unit planurile și au construit împreună o comunitate de oameni implicați care își propun să ducă în aplicare inițiative care să facă din orașul Cluj-Napoca, un loc mai sigur decât este deja.

„Mic Grup de Inițiativă Civică Locală a început ca un grup informal format din patru  prieteni, toți fiind studenți. Lucrăm în domenii diferite de cercetare și ne-am dorit să contribuim cercetarea siguranței în plan local, dar fiind contextul greu de imaginat din 2025 în ceea ce privește cazurile de femicid raportate. Prin proiectul Harta Siguranței am reușit să construim o comunitate de oameni implicați. Credem că, înainte de orice, acesta e primul pas care poate duce la schimbare”, povestesc Onur Petenchia și Sabrina-Ioana Dâscă, doi dintre fondatorii comunității, într-un interviu acordat pentru ZF Gen Z.

Tinerii își bazează activitatea pe finanțări nerambursabile, precum Com’ON Cluj-Napoca, un program pentru tineri în care aceștia pot propune idei pentru comunitate, iar cele mai bune idei sunt votate online și primesc finanțare de până la 5.000 lei pentru a fi puse în practică. În cadrul concursului destinat tinerilor clujeni, proiectul „Harta Siguranței” s-a bucurat de un real succes.

„Proiectul a plecat de la nevoia de a acționa în plan local, de a analiza situația siguranței femeilor în Cluj-Napoca printr-un chestionar online și de a pune pe hartă experiențele lor și situația percepută a siguranței în cadrul cartierelor din Cluj. Orașul Cluj-Napoca este considerat sigur atât prin statistici la nivel național, dar și prin reputația acestuia, însă am dorit să chestionăm acest statut având în vedere situația la nivel național.”

Datele furnizate de ei nu conțin informații identificabile și sunt verificate prin a pune față în față datele primite cu cele oficiale. Totodată, proiectul măsoară încrederea în instituții, factor care poate duce la o rată de subraportare a cazurilor de agresiune, hărțuire sau abuz.

Totuși, ei s-au confruntat și cu unele dificultăți în implementarea proiectului. Una dintre provocări a fost chiar atingerea unui număr suficient de mare de respondente din toate cartierele din Cluj-Napoca, nu doar din cele mai dens locuite, precum cartierul  Mănăștur sau Mărăști.

Gestionarea resurselor limitate a fost o altă provocare importantă prin care au trecut pentru a implementa proiectul,  tinerii neocupându-se de acest proiect full-time.

Pe termen mai lung, tinerii își doresc să-și creeze un ONG  prin care să-și extindă proiectele într-o rețea națională.

„Dorim în continuare să creăm proiecte prin care urmărim chestiuni precum activismul feminist, „dreptul la oraș”, ajutorul pentru comunitățile marginalizate din Cluj, deoarece, credem noi, un oras sigur pentru femei este un oras sigur pentru toți. Dorim să creăm spații reziliente, de dialog între locuitorii Clujului și administrație pentru a aduce în prim-plan temele mai sus-menționate”, au mai adăugat Onur Petenchia și Sabrina-Ioana Dâscă.