Patronii de restaurante vor ca perioada de suspendare a activității să scadă la sub 30 de zile

“Membrii asociației s-au întâlnit cu vicepreședintele ANAF, Romeo Nicolae, și cu Dan Manolescu, secretarul de stat de la Finanțe, și sperăm să ajungem la un acord care să se concretizeze în proceduri mai clare de control, astfel încât restaurantele să nu mai fie închise pentru minim 30 de zile la 10-15 lei diferența la casa de marcat, așa cum e obligată azi ANAF. Trebuie să perfecționăm sistemul pentru că nu este normal ca în România, stat european, să nu ai dreptul să te aperi. Azi primești pedeapsa de la un lucrător DGAF (Direcția Antifraudă – n.r.), poate de bună credință, dar care a greșit, iar tu trebuie să închizi atunci pe loc activitatea și să te judeci una-două-trei luni pentru a ți se da dreptate, asta dacă mai exiști ca entitate până atunci”, a declarat marți Petrescu la o conferință pe tema Codului Fiscal.

El a punctat că restaurantele cer ca perioada de suspendare dispusă de inspectorii ANAF să poată fi mai mică de 30 de zile, iar pragul sumelor pentru care ia această decizie să fie stabilit ca procent din cifra de afaceri a restaurantului.

Petrescu a mai afirmat că nu toate controalele ANAF au avut rezultate negative, iar numărul închiderilor de restaurante este în scădere, întrucât patronii și lucrătorii acestora sunt mai atenți, observându-se conformarea voluntară.

“Dacă acum o lună se închideau 17 restaurante la o zi de acțiune, sâmbăta trecută s-au închis unul sau două. Rezultatul se vede, oamenii sunt mult mai atenți și se conformează voluntar în ce privește disciplina fiscală. (…) Dar trebuie să ținem cont că ANAF poate să găsească niște sume în plus și la un hotel, la o clinică. Ce facem în cazul ăsta, închidem un hotel și dăm turiștii afara? Trebuie să fie cât mai clară legea și aplicarea ei”, a punctat Petrescu.

La rândul său, președintele rețelei de servicii medicale private MedLife, Mihai Marcu, apreciază că este nevoie de relaxare fiscală în România și de curaj din partea guvernanților de a face acest pas, dar este necesar să aplice măsuri fiscale ținând cont de fiecare domeniu.

“Un cod fiscal modern este necesar în România și ne dorim ca toată lumea să plătească taxele. Dar nu poți să închizi un restaurant, o clinică pentru că o persoană nu a pus 50 de lei într-un bol. (…) Spre exemplu, ieri dimineață (luni – n.r.), la Mogoșoaia, au fost închise vreo 7-8 magazine. Nu suntem împotriva închiderii buticurilor care nu fiscalizează, dar ne dorim să fie o marjă pentru o eroare pe care oamenii de bunăcredință o pot face”, a menționat Marcu.

Directorul general al Eurolines Group, Dragoș Anastasiu, atenționează ANAF să nu “tragă cu tunul după vrăbiuțe”.

“E bine că se transmite un semnal de către ANAF și că se duce în zona concurenței corecte, pentru că problemă gravă este că unii plătesc și alții nu plătesc. Și momentul general este bun, lumea a devenit mai temătoare, îi este frică, au ajuns să alerge la propriu cu bonul fiscal după tine. Partea negativă însă este că tragem cu tunul după vrăbiuțe, în momentul în care închizi restaurantul pentru 15 lei e cu totul altceva”, a comentat Anastasiu.

Patronul City Grill spune că asociația pe care o conduce a solicitat Guvernului să introducă în Codul Fiscal TVA de 9% și pentru restaurante, ca parte a sectorului de turism.

“Va deveni puțin neobișnuit să cumperi lapte și carne cu 9% și să le vinzi cu 24%”, a comentat Petrescu.

Totodată, el așteaptă în viitor reglementarea bacșișului, care reprezintă o sursă foarte importantă de venit, însă mizează pe o impozitare a acestuia “într-un mod mai apropiat de cota unică” (16%) decât să fie asimilat salariilor, caz în care ar fi mai greu de aplicat.

“Deocamdată, bacșișul este în plan secundar, deocamdată ne luptăm să ducem zona de restaurante din zona gri în zona albă, să avem o competiție corectă”, a mai spus Petrescu.