Partea bună a dezamăgirii Schengen: ne-a arătat cât de mult țin românii să fie europeni

Businessul austriac din România nu mai știe pe unde să scoată cămașa. Dacă înainte de votul asupra aderării României reprezentanții acestuia – secția economică a Ambasadei Austriei la București și companiile comerciale sau băncile – nu au scos un cuvânt de sprijin acum, o parte a acestui business de 20 mld. euro, și-l oferă și deplâng decizia propriului lor guvern. Cu toate acestea, românii sunt foarte critici la adresa firmelor austriece.

Decizia de a ține România în afara spațiului Schengen, luată de Austria (singura țară din UE care s-a opus aderării) are însă și o ciudată parte bună a ei. România – cetățeni, business, stat – și-a redescoperit capacitatea de a lupta pentru un obiectiv comun.

Companiile austriece din România au avut în 2021 un business de 100 de miliarde de lei (20 mld. euro), adică 5% din cifra de afaceri a țării, 65.000 de angajați  și o marjă de profit de 7%.

Ziarele din Austria au avut destul comentarii despre decizia guvernului de la Viena de a bloca aderarea României la Schengen și multe se așteaptă la un boicot pentru produsele austriece. Chiar președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, care a deplâns decizia guvernului său a spus, textual, că afacerile austriece în România vor avea de suferit de pe urma votului de săptămâna trecută.

Schimburile comerciale între România și Austria au fost, în 2021, de 4,5 mld. euro, din care 2/3 importuri din Austria în România și 1/3 exporturi românești în Austria. Așa că lucrurile s-au complicat și pe plan politic, dar și economic. România și-a retras ambasadorul de la Viena, un lucru puțin uzual în relațiile diplomatice și de neînchipuit până mai acum câteva zile.

BCR, membră a grupului Erste, și Raiffaissen Bank România au împreună în portofoliu în jur de cinci milioane de clienți, adică un sfert din populația României. Au și aproape 10.000 de angajați. Ambele bănci au reacționat nu la nivel local, ci chiar de la Viena.

Willi Cernko, CEO-ul Erste, acționarul prin­cipal al BCR: „Regre­tăm rezultatul votului de astăzi (joi – n.red.) din Consiliu. România și Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale și, bineînțeles, și economice. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piață de export foarte importantă pentru companiile austriece.”

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: ”Susținem pe deplin aderarea României la spațiul Schengen. Am fost surprinși de decizia de astăzi (joia trecută – n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităților pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanțează și susține economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienți persoane fizice și peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajați din toată țara”.

Andreas Lier, președintele  Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România): „România a dovedit că îndeplinește criteriile de aderare, fapt care a reieșit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. (…) Suntem foarte dezamăgiți de acest vot, dar sperăm totuși ca o decizie «pentru Schengen» să fie luată în curând”.

Supărarea este mare în România.

Premierul Nicolae Ciucă a spus la finalul săptămânii trecute că relațiile bilaterale dintre România și Austria au fost afectate considerabil. Premierul a anunțat că a cerut chemarea ambasadorului român de la Viena, Emil Hurezeanu – ceea ce Ministerul de Externe a și făcut. La Ambasada României de la Viena relațiile diplomatice vor fi coborâte la nivelul însărcinatului cu afaceri, un lucru rar în practica diplomatică.

Totuși, mediul academic îndeamnă la ponderație.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA): „Este o eroare ura antiaustriacă. Este un efect pervers așteptat de austrieci că să-și justifice decizia. Cei care influențează cad și în capcana propagandei rusești. Această expunere a naționalismului deșănțat este o eroare care complică situația. România nu a suferit un eșec. Austria este cea care a suferit un eșec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdității acestei decizii.

A fost un atac scurt și greu de anticipat. Era evident că nu mai puteau da înapoi, pentru că au în față patru rânduri de alegeri, primele pe 29 ianuarie.

Oamenii se simt nedreptățiți, pentru că aveau așteptări foarte mari, dar adevărata victimă este Austria”.

Marian Preda, sociolog, rectorul Universității din București, spune că oamenii privesc ca pe o nedreptate respingerea aderării la spațiul Schengen, pentru că, în mod evident, criteriile de aderare au fost îndeplinite: „Decizia afectează solidaritatea între state, afectează unitatea și convine mai degrabă unor forțe externe, cum ar fi Rusia. Toate elementele contribuie la o o nemulțumire acumulată. Sunt și cei care au interese directe, care circulau la nivel de persoane, mărfuri și care își văd afectate în continuare resursele de timp.

Este posibil să crească puțin componenta eurosceptică”.

Adrian Mitroi, profesor de finanțe comportamentale la ASE:  „Eu nu cred în scenariul care spune că Rusia ar fi în spate. Eu cred că este un interes economic în principal al Austriei, ea mai are de negociat, are niște interese nemaipomenite aici, atât energetice, cât și financiar-bancare. Hubul regional de gaz critic este în Austria, acolo se dau cotațiile”.

Ce consecințe vor fi la nivelul opiniei publice și ce se schimbă în România?

„România operează foarte bine când avem proiecte de țară, trecem granițele politice și de business. Austria nu va putea să argumenteze la nesfârșit. Până la urmă va ieși acest evident patriotism al lor, nu vor putea să ne paseze și anul viitor, nu mai au argumente”, spune Mitroi.

Cum au comentat OMV Petrom, cea mai mare companie din România, și OMV, acționarul său austriac majoritar, respingerea României din Schengen?

Pe data de 6 decembrie, Ziarul Financiar a trimis o solicitare către Ambasada Austriei cerând un comentariu legat de motivele care determină Austria să se opună intrării României în spațiul Schengen, dar și o opinie legată de felul în care relațiile comerciale dintre cele două state vor fi afectate de acest refuz. Ulterior, pe data de 8 decembrie, ZF a trimis o nouă solicitare către Ambasada Austriei în care a întrebat dacă instituția știe de presupusele presiuni exercitate asupra companiilor austriece din România. Nici la această solicitare ZF nu a primit vreun răspuns, personalul de pe biroul de relații cu publicul al Ambasadei spunând că nici nu va trimite un răspuns pentru că 8 decembrie este sărbătoare legală în Austria.

De asemenea, pe 6 și pe 9 decembrie, ZF a trimis solicitări către OMV Petrom, cea mai puternică prezență austriacă din România. ZF a cerut un comentariu din partea OMV Petrom față de decizia Austriei, dar și explicații privind impactul economic pe care menținerea României în afara Schengen îl poate avea asupra companiei.

„Suntem un punct de sprijin pentru economia românească, pentru securitatea energetică a țării și un partener pentru cele mai relevante cauze sociale. Nu este rolul nostru să comentăm decizii politice. Cu toate acestea, votul pentru Schengen are un impact asupra noastră, având în vedere că deținem operațiuni atât în România cât și în Bulgaria. Am crezut întotdeauna că dreptul la liberă circulație în zona Schengen este un atu puternic al UE, prin urmare susținem ferm accesul României la Schengen. Avem același punct de vedere în privința Bulgariei. Ne exprimăm speranța că decidenții vor ajunge la o soluție cât mai curând”, a comentat la finalul zilei de vineri OMV Petrom.

Totodată, ZF a trimis vineri o solicitare către OMV întrebând despre costurile adiționale pe care OMV Petrom le are anual din cauza faptului că România nu este în Schengen. Totodată ZF a întrebat dacă asupra OMV Petrom s-au făcut presiuni, așa cum au susținut politicienii austrieci, dar și dacă grupul crede că activitatea sa va fi afectată sau dacă decizia Austriei cu privire la România a fost corectă. Răspunsul OMV a fost următorul: „Grupul OMV este format din mai multe naționalități iar succesul OMV Petrom își are rădăcinile în cooperarea unică dintre echipele din București și Viena. Orice măsură care facilitează această cooperare, inclusiv o graniță deschisă, este binevenită. Una dintre forțele cheie ale Uniunii Europene de azi este libertatea de a călători fără granițe acolo unde spațiul Schengen deja se aplică. Rămânem încrezători că acest lucru li se va întâmpla în curând și colegilor noștri și oamenilor din România și din alte state candidate.” Roxana Petrescu

Willi Cernko, CEO-ul Erste, acționarul principal al BCR: Regretăm rezultatul votului de astăzi (joi – n. red.) din Consiliu. România și Austria au multe lucruri de care sunt strâns legate împreună. Sociale, culturale și, bineînțeles, și economice. Austria este unul dintre cei mai importanți investitori din România, iar România este, la rândul ei, o piață de export foarte importantă pentru companiile austriece.

Zdenek Romanek, CEO Raiffeisen Bank România: Susținem pe deplin aderarea României la spațiul Schengen. Am fost surprinși de decizia de astăzi (joia trecută – n. red.). O vedem doar ca pe un rezultat intermediar. Vom continua să sprijinim demersurile autorităților pentru realizarea acestui deziderat. Raiffeisen Bank finanțează și susține economia românească de 25 de ani, ca partener puternic pentru 2 milioane de clienți persoane fizice și peste 120.000 de companii. Ne-am angajat să facem acest lucru pe termen lung împreună cu cei 4900 de angajați din toată țara.

Andreas Lier, președintele  Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România): România a dovedit că îndeplinește criteriile de aderare, fapt care a reieșit clar în urma controalelor efectuate de echipele de tehnicieni ai Comisiei Europene. Suntem foarte dezamăgiți de acest vot, dar sperăm totuși ca o decizie „pentru Schengen“ să fie luată în curând.

Cristian Pârvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul la Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA): Este o eroare ura antiaustriacă. România nu a suferit un eșec. Austria este cea care a suferit un eșec. România nu a mai fost izolată. Austria a fost izolată din cauza absurdității acestei decizii.