Parlamentul European a decis: contribuabilii nu vor mai plăti pentru falimentul băncilor

Parlamentul a câștigat concesii substanțiale din partea miniștrilor de finanțe, mai ales în ceea ce privește regulile care stabilesc mecanismul unic de decizie bancară și fondul adiacent de 55 miliarde de euro, finanțat de bănci, raportorul în Parlament fiind Elisa Ferreira (S&D, PT). Aceste reguli reduc semnificativ marja de manevră politică care ar putea altfel bloca acțiunile împotriva băncilor și se asigură că fondul poate fi stabilit repede și utilizat în mod mai echitabil, arată comunicatul.

În directiva privind redresarea și deciziile bancare, pentru care raportor a fost Gunnar Hökmark (PPE, SE), deputații au creat un proces foarte strict pentru orice posibilă utilizare a banilor publici. Regulile actualizate privind depozitul de garanție, pentru care raportor a fost Peter Simon (S&D, DE) vor asigura faptul că deponenții își vor primi banii înapoi mult mai repede dacă o bancă dă faliment. Aceste reguli mai cer ca băncile să pună în schemele de garanție bani numerar mai degrabă decât angajamente.

Băncile vor trebui să suporte pierderile și să plătească pentru fondurile de urgență. În cursul crizei economice, multe pierderi ale băncilor au fost transferate către contribuabili, lăsând valoarea băncilor aproape intactă. Instrumentele de “bail-in” incluse în cele două legi privind rezolvarea problemele bancare înseamnă, prin contrast, că proprietarii băncilor (acționarii) și creditorii (deținătorii primari de titluri de valoare) vor fi cei dintâi care vor absorbi pierderile pe care le-ar putea avea o bancă, înainte de a se putea face apel la surse externe de finanțare.

Cele două legi privind deciziile bancare vor mai cere băncilor să finanțeze fonduri de rezervă pentru a acoperi pierderile rămase după utilizarea instrumentelor de “bail-in”. Statele din uniunea bancară (toate statele din zona euro și cele care vor opta să li se alăture) vor împărți un fond comun, finanțat de bănci, cu rezoluție unică, în valoare de 55 miliarde de euro, ce va fi creat în răstimp de opt ani. Statele din afara uniunii bancare vor fi obligate să creeze propriul lor fond finanțat de bănci, în valoare de 1% din valoarea depozitelor acoperite, în răstimp de 10 ani.
Deputații au susținut ca atunci când o bancă are probleme, deciziile privind acțiunile de întreprins să fie luate pe baza unor argumente solide din punct de vedere tehnic. Unele state membre, pe de altă parte, doreau să confere miniștrilor de finanțe un rol cheie în a decide cum să abordeze cazuri specifice aflate sub incidența mecanismului unic de decizie. Compromisul final limitează semnificativ influența acestora din urmă și presiunea politică, permițând mai multă echitate, acțiuni mai rapide și costuri mai reduse pentru a rezolva problemele băncilor.

Actualizarea schemei de garantare a depozitelor va obliga statele membre să creeze propriile lor scheme finanțate de bănci pentru a rambursa depozitele garantate (maximum 100 000 euro), atunci când o bancă aflată în criză nu o poate face ea însăși. Astfel, se asigură faptul că nu contribuabilii vor fi obligați să suporte costurile de garantare a unor astfel de depozite.

Deputații s-au mai asigurat că deponenții își vor primi banii înapoi mai repede. Suma totală a depozitului lor de garanție ar trebui să fie disponibilă în maximum șapte zile lucrătoare, iar o sumă de subzistență (stabilită de la stat la stat), în maximum cinci zile. Deputații au mai inserat clauze care includ “balanțe temporar mari”, în garanție. Dacă un cont de depozit are temporar mai mult de 100 000 euro, de exemplu prin vânzarea unei case, întreaga sumă sau o parte din această sumă mai mare este protejată pentru cel puțin trei luni.