Pariul giganților americani. România poate urca în lanțul valoric al industriei tech, poate trece de la cod pentru alții la tehnologie proprie

♦ România și-a construit reputația de hub regional pentru dezvoltarea de software, atrăgând în ultimele două decenii investiții de la unele dintre cele mai mari companii americane din tehnologie. ♦ Astăzi însă miza este mai mare. Inteligența artificială, securitatea cibernetică și cercetarea aplicată deschid oportunitatea unei noi etape de dezvoltare, în care România nu mai concurează doar prin talent și costuri, ci prin capacitatea de a crea produse, soluții și proprietate intelectuală cu impact global.

Acum douăzeci de ani, România era descoperită de marile companii tehnologice pentru numărul mare de ingineri și pentru costurile competitive. Astăzi, discuția s-a schimbat. Acum, în economiile lumii inteligența artificială rescrie regulile competiției, iar întrebarea nu mai este dacă România poate dezvolta software pentru companii globale, ci dacă poate deveni ea însăși un creator de tehnologie.

Pentru o țară care și-a construit succesul în tehnologie scriind cod pentru companii din întreaga lume, adevărata provocare a următorului deceniu este alta: să transforme acest cod în proprietate intelectuală, produse și afaceri globale dezvoltate chiar de aici. Acesta este, de fapt, pariul pe care marile companii americane spun că România are șansa să îl câștige.

Semnele unei astfel de transformări sunt deja vizibile. În centrele locale ale unor companii precum Adobe, Google, Microsoft, Oracle, IBM, Amazon sau Cisco nu se mai desfășoară doar activități de suport sau dezvoltare de rutină. Echipele din România contribuie la produse și platforme utilizate la nivel global, iar în jurul acestui ecosistem au apărut companii locale care încearcă să își construiască propriile produse și propriile piețe, jucători precum FintechOS, FlowX.AI, Genezio AI sau OVES.

Pentru liderii companiilor americane, inteligența artificială este una dintre tehnologiile care pot accelera această schimbare.

„Cel mai important indicator este acesta: conform celor mai recente date Microsoft Global AI Diffusion, utilizarea inteligenței artificiale generative în România a ajuns la 17,5% din populația de vârstă activă în T1 2026, în creștere față de 16,2% în S2/2025. Este un progres, dar arată și cât de mult spațiu există pentru accelerare în comparație cu alte țări din regiune, precum Polonia (31,0%), Republica Cehă (30,1%) și Ungaria (32,2%). Acest decalaj ar trebui privit ca o oportunitate, nu ca o slăbiciune”, spune Gabriela Popescu, general manager al Microsoft România, Moldova și CIS. De asemenea, ea susține că România are resursele necesare pentru a avansa mai rapid. Aproximativ 1,5 miliarde de euro au fost alocate pentru digitalizare prin PNRR, iar țara are deja exemple solide în sectoare precum bankingul, sănătatea și soluții autohtone.

În același timp, România beneficiază de câteva atuuri care au rămas constante în ultimii ani: un bazin important de specialiști IT, universități tehnice puternice și acces la finanțări pentru digitalizare.

„România are talent, universități puternice și companii inovatoare. Continuând să construim punți între aceste lumi, putem accelera atât cercetarea, cât și impactul ei în societate. România are multe de oferit investitorilor americani în 2026, iar talentul rămâne unul dintre cele mai importante atuuri ale noastre. Avem ingineri, cercetători și specialiști cu expertiză solidă în domenii precum inteligența artificială, securitatea cibernetică și dezvoltarea de produse software la scară globală”, susține Cris Radu, site leader Adobe Romania & VP of engineering în cadrul Adobe. În viziunea marilor companii americane, inteligența artificială nu este doar o tehnologie nouă, ci o infrastructură economică ce poate schimba modul în care funcționează companiile și instituțiile. „Se estimează că AI ar putea aduce o creștere estimată la 25 trilioane de dolari, prin accelerarea descoperirilor științifice, transformări profunde ale mediului de business, creștere economică și bunăstare sociale. Pentru UE, acest lucru ar însemna un avans estimat la 1,2 trilioane euro în următorii 10 ani”, spune  Elisabeta Moraru, regional director, Google.

Estimările citate de reprezentanta Google arată că adoptarea pe scară largă a inteligenței artificiale generative ar putea adăuga între 14 și 16 miliarde de euro la PIB-ul României în următorii zece ani. În sectorul public, integrarea AI ar putea genera o valoare suplimentară de aproximativ 660 de milioane de euro, prin creșterea eficienței și îmbunătățirea serviciilor oferite cetățenilor.

Cybersecurity, inteligența artificială, cloud computingul, automatizarea și, pe termen mai lung, tehnologiile cuantice sunt domeniile în care companiile americane văd cele mai mari oportunități de creștere. În toate aceste zone, avantajul României este același: o combinație de talent tehnic, experiență acumulată în proiecte globale și o generație de companii care încearcă să construiască produse cu ambiții internaționale.