Paritatea de gen, un alt fel de obiectiv

După aproximativ 30 de ani de capitalism, România pare că a rămas puțin în urmă la capitolul echilibru de gen, prin comparație cu companiile  listate pe bursele vestice. Ponderea femeilor în CA-urile companiilor listate la Bursa de la București este de 20%, în timp ce media europeană în marile companii publice este de aproximativ 60%, arată un studiu recent, realizat de Deloitte România, în colaborare cu organizația PWNR. De ce?

“Clar se vede o tendință pozitivă, sunt mult mai multe companii care apreciază diversitatea și competențele feminine, cred că există, de asemenea, mai mult curaj și mai multă maturitate a femeilor din mediul de afaceri care preiau tot mai multe funcții de mare complexitate. Dacă ne uităm la media europeană, avem o comparație cu piețe europene în care companiile au și sute de ani de existență, noi ne putem uita doar la ultimii 30 de ani, așadar nu aș spune că discrepanța este surprinzătoare”, a spus Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte România, odată cu lansarea raportului „Women on Boards”, realizat de Deloitte România, în colaborare cu PWNR (Professional Women’s Network România), organizație care sprijină accesul femeilor în poziții de management pentru a contribui la atingerea echilibrului de gen în structurile de conducere.

Potrivit celor mai recente date incluse în raport, ponderea femeilor în consiliile de administrație ale companiilor listate din România se plasa  la 20% în 2020, în creștere cu 5 procente față de 2015, în timp ce la nivelul Uniunii Europene, media femeilor în consiliile de administrație ale celor mai mari companii listate era de 61%, în creștere cu 16% față de anul 2015. Totuși, raportul indică faptul că ponderea femeilor cu funcții de conducere a crescut în România în ultimii ani, numărul companiilor listate pe piața reglementată a Bursei de Valori București (BVB) care au cel puțin o femeie într-o poziție de conducere ajungând la 62%, în creștere cu aproape 20% față de 2015. De asemenea, raportul evidențiază progres în ceea ce privește ponderea companiilor care au femei în comitetele executive, aceasta ajungând la 65% în rândul companiilor listate la BVB, în creștere cu 12 procente față de 2015.

„Studiul global arată un progres care poate fi interpretat inferior așteptărilor noastre, vorbim doar de câteva procente de creștere a reprezentării femeilor în consiliile de administrație. Totuși, aș spune că în România stăm mai bine (din perspectiva egalității de gen în accesarea funcțiilor de leadership n.red.), probabil aceasta nu s-a reflectat statistic în cifre fiindcă în studiu ne-am referit exclusiv la companiile publice. Când vine vorba de femeile în poziții de conducere, România se numără printre țările care stau cel mai bine la nivel european; de asemenea, la fel stau lucrurile în cazul diferenței dintre venituri”, a observat Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România și Moldova, în cadrul evenimentului de lansare a raportului. Raportul subliniază și faptul că numărul companiilor care au o femeie în poziția de președinte al consiliului de administrație sau de director general a rămas constant în perioada analizată. Doar opt din cele 84 de companii analizate aveau consilii de administrație prezidate de o femeie în 2020, similar cu șase din 70, în 2015. În ceea ce privește companiile care au o femeie în poziția de director general sau de membru al directoratului, doar 12% din totalul companiilor românești listate pe piața reglementată a BVB se încadrează în această categorie, față de 11%, în 2015.

Din raport reiese și că procentul femeilor din consiliile de administrație a crescut în industriile care sunt considerate ca fiind dominate de bărbați. Cele mai mari creșteri sunt înregistrate de sectorul imobiliar și construcții, unde 45% dintre pozițiile din consiliile de administrație sunt deținute de femei, în creștere de la 32% în 2015, urmate de serviciile financiare (19%, conform ultimelor date, față de 9%, în 2015). La nivel european, țările unde se înregistrează cele mai mari ponderi ale femeilor în consilii de administrație sunt Franța, Regatul Unit, Germania și Italia, țările est-europene plasându-se pe poziții inferioare din acest punct de vedere. Pe de altă parte, în șapte țări sunt incluse cote obligatorii pentru prezența femeilor în astfel de funcții (Belgia, Franța, Italia, Germania, Austria, Portugalia și Grecia).  Franța este țara cu cele mai multe femei în poziții de conducere din Europa (și a doua la nivel global, după Islanda) în 2019, având 45% dintre aceste funcții ocupate de femei. „Cred că paritatea este un obiectiv legitim și ar fi o irosire a talentului dacă femeile nu ar accede la anumite roluri, dar nu cred într-o paritate mandatată legislativ, am o rezervă în ce privește imixtiunea statului în privat. Cred în valorizarea suplimentară a unor atribute de leadership care sunt asociate de cele mai multe ori cu etosul feminin”, a mai spus Alexandru Reff.

„În experiența mea, am avut, cam în toate echipele mele executive, cel puțin egalitate ca număr între bărbați și femei – în unele cazuri au fost mai multe femei. M-am bazat pe valori, pe competențe, pe faptul că au fost foarte serioase, muncitoare și dedicate pentru a lucra bine cu echipele lor și pentru a aduce performanță – a contat, în mare măsură, dorința lor de a promova și de a face o diferență în companiile unde au lucrat. Ce cred eu că pot face toate companiile – este să ia în considerare criteriile de valoare pe care le pot aduce femeile și modul în care lucrează în echipele respective. Progresul pe care l-am văzut în alte țări și în România, în alte țări mai mult, vin și ca o consecință și a presiunii investitorilor, a unor criterii de ESG sau legislative. Sunt de acord că nu trebuie să se mute lucrurile în favoarea unei discriminări pozitive, dar acolo unde astfel de măsuri s-au implementat, a fost o deschidere de ochi și de perspectivă pentru a merge în această direcție”, a observat și Violeta Ciurel, profesor ASEBUSS, VP, Women on Boards, PWN România și doctor în economie. Mai mult decât atât însă, este de părere că femeile trebuie susținute să își crească încrederea în propria persoană prin training, programe specifice, astfel încât să acceadă la poziții de leadership: „Cred că nu sunt conștiente că pot să acceadă la mai mult și la poziții mai înalte – iar rolul nostru ca executivi, ca femei, este să le susținem să își crească încrederea. Trebuie să nu uităm că în viața de zi cu zi, femeile au mai multe responsabilități decât bărbații: familie, copii, în pandemie a fost mai ușor să observăm că dificultăți au apărut tocmai din acest motiv – fiindcă a trebuit să administreze situații mult mai multe și mult mai complexe decât bărbații”. Carmen Petcu, general manager De’Longhi România, consideră că abilitățile unui lider se formează în urma experiențelor trăite de acesta: „Vă încurajez să rămâneți autentice fiindcă modelele de leadership nu există, sunt doar concluzii pe care le tragem după ce trecem printr-o situație; lider nu te face nimeni, ești sau nu ești, iar modelul de leadership este o concluzie după ce trăiești anumite experiențe”. Ea observă cum pandemia a resetat totul – fiind un context pentru care nu au existat modele anterioare, iar contextul actual, al războiului, este similar. „Nu modelele, ci diversitatea curajului este cea care dă forță, a resetat contextul în care un manager sau o echipă acționează, fiindcă nimeni nu a mai trăit așa ceva, iar când e greu, punctele dvs. forte sunt cele care ajută. Leadershipul nu este un mausoleu, e un cumul de lucruri frumoase, bune, care există în fiecare dintre noi. Eu cred în puterea oamenilor de a se uni într-un interes comun și de a mobiliza energiile într-o direcție de comună – cred că leadershipul este o chestiune de echipă și nu de persoană.”

Dacă ne uităm la media europeană, avem o comparație cu piețe europene în care companiile au și sute de ani de existență, noi ne putem uita doar la ultimii 30 de ani, așadar nu aș spune că discrepanța este surprinzătoare.

Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte România

Când vine vorba de femeile în poziții de conducere, România se numără printre țările care stau cel mai bine la nivel european; de asemenea, la fel stau lucrurile în cazul diferenței dintre venituri.

Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România și Moldova

Sunt de acord că nu trebuie să se mute lucrurile în favoarea unei discriminări pozitive, dar acolo unde astfel de măsuri s-au implementat, a existat o deschidere de ochi și de perspectivă pentru a merge în această direcție.

Violeta Ciurel, profesor ASEBUSS, VP, Women on Boards, PWN România și doctor în economie.