Paradoxul Starbucks: Un român muncește o jumătate de oră pentru un latte, un italian doar 13 minute. Cum a ajuns Bucureștiul să aibă una dintre cele mai scumpe cafele din Europa raportat la salarii?

Prețurile de la cafenelele din București sunt similare cu cele din marile capitale occidentale, însă dacă le raportăm la salarii, atunci românii ajung la coada clasamentului european din punct de vedere al puterii de cumpărare.

Un angajat din București își permite doar 269 de cafele (latte-uri) Starbucks din salariul lunar, de 2,5 ori mai puține decât un locuitor din Roma, relevă un raport recent al TradingPedia.

Ori ținând cont de salariile medii din cele două orașe, asta arată că prețurile sunt mai mari pe plan local.

Rezultatul? Un bucureștean cu un salariu mediu net trebuie să muncească aproximativ 38 de minute pentru a-și permite un Caffe Latte de la Starbucks. Prin comparație, un angajat din Roma are nevoie de doar 13 minute de muncă pentru aceeași băutură. Dacă un român își poate cumpăra 269 de cafele din salariul lunar, italianul își permite 672.

Din punctul de vedere al timpului alocat muncii pentru a-și permite o cafea de la Starbucks, Bucureștiul e printre „lideri”, mai exact are printre cele mai inaccesibile prețuri. Pe primul loc se află Atena (49 de minute), iar după București – situat pe poziția secundă – vin Sofia (37 de minute), Praga (29 de minute) și Budapesta (23 de minute).

ZF a scris în repetate rânduri că prețurile din cafenelele locale sunt aliniate celor din Occident, uneori chiar depășindu-le, iar analiza TradingPedia confirmă acest lucru. Ba mai mult, prețurile au crescut constant în ultimii ani, aproape dublându-se în unele cazuri.

Proprietarii de businessuri HoReCa au spus în repetate rânduri că scumpirile vin pe lanț, de la furnizorii de bunuri la cei de servicii și, nu în ultimul rând, vin pe fondul creșterilor salariale. Există însă totuși și voci care recunosc că și în perioade când nu au mai venit majorări de prețuri de la furnizori, totuși scumpiri au fost operate pentru a „acoperi golurile din pandemie” și „pentru că oamenii continuă să iasă și să nu fie influențați de prețuri”.

Situația se schimbă însă. Prețurile continuă să crească, iar acest fapt își pune amprenta asupra comportamentului de consum și asupra puterii de cumpărare a românilor. Oamenii cumpără mai puțin, mai rar sau mai ieftin. Și renunță la cheltuielile de impuls sau de „răsfăț” pentru a-și concentra atenția pe cele de strictă necesitate.

Ieșitul în oraș nu intră în această categorie din urmă, așa că oamenii deja ies mai puțin sau „trag de o apă toată seara”, după modelul de acum 15 ani, din timpul crizei financiare anterioare. Tocmai de aceea, restaurantele au început să reintroducă ofertele, meniurile zilei și promoțiile.

Totuși, întrebarea care rămâne e când nu vor mai există scumpiri în ospitalitate.
Ani de zile, România a fost cunoscută și promovată ca o destinație turistică ieftină, accesibilă, lucru care astăzi, evident, nu mai este valabil.