Paradoxul alegerilor: sentimente antieuropene în noul Parlament European

În rândurile cetățenilor din statele membre ale UE au existat întotdeauna eurosceptici – cei care nu sunt de acord cu cedarea unei părți din puterea de decizie a statului către o entitate suprastatală. Discuția este una care probabil nu se va încheia niciodată, însă îndoielile unora nu au fost încă suficiente pentru a anunța apusul comunității europene. Anul acesta miza este mai mare decât de obicei. Parlamentul și-a mărit puterea, iar frământările din interiorul Uniunii au dus la divergențe între coalițiile importante din cadrul instituției. Euroscepticii încearcă să profite de efervescența sentimentului antieuropean și să pornească un atac din interior.

CARE ESTE MIZA ALEGERILOR DIN 2014?

Euroscepticismul se definește ca o mișcare de protest împotriva Uniunii Europene și opoziție față de integrarea europeană, iar partidele cu acest profil au câștigat tot mai mulți simpatizanți pe măsură ce Bruxelles-ul a emanat tot felul de măsuri de austeritate în încercarea de salva moneda și chiar zona euro. Votanți din majoritatea statelor membre migrează către partidele extremiste, ignorând uneori mesajele cu tentă rasistă sau antisemită.

Până acum, votul pentru Parlamentul European nu a avut o importanță foarte mare din punctul de vedere al alegătorilor. Faptul că este vorba de o instituție cu care nu intră în contact direct face votul să pară consultativ, astfel încât rezultatele diferă deseori față de cele pentru guvernul local sau președinție (acolo unde este cazul). Cei mai mulți consideră că își pot exprima nemulțumirea față de conducerea actuală printr-un vot acordat unor partide de natură extremistă, precum cele de extremă dreapta, fără ca acest vot să aducă prejudicii la nivel național. Sondaje de opinie realizate de instituții precum Gallup arată o diferență considerabilă între intenția de vot în cadrul alegerilor europene și cea din cadrul alegerilor locale.
După criza financiară și cea a datoriilor, după reduceri bugetare și măsuri aspre de austeritate, alegerile din 2014 ar trebui să fie un bun indicator al încrederii în Uniunea Europeană.

Pentru prima dată, votanții vor alege, indirect, viitorul președinte al Comisiei Europene. Votul devine astfel extrem de important, miza fiind direcția pe care executivul Uniunii o va urma.

Alegerile din mai vor propune votanților o dezbatere între două ideologii: cea de centru-dreapta, care mizează în continuare pe măsuri de reducere a cheltuielilor, și cea de centru-stânga, care preferă relaxarea fiscală în vederea creșterii puterii de consum. Aici intră în scenă euroscepticii, care se prezintă ca o alternativă la toate aceste mișcări. „Forțele extremiste nu au mai avut atâta forță și nu au fost atât de bine reprezentate în aproape 60 de ani”, spune Cecilia Malmstrom, comisarul UE pentru afaceri interne.

Conform site-ului Electionista, care adună și grupează sondaje de opinie, euroscepticii vor aduna mai multe voturi decât în 2009. Acest lucru este valabil atât pentru țări precum Grecia sau Spania, unde măsurile de austeritate impuse de UE au dus la scăderea nivelului de trai, cât și pentru Germania, Franța sau Olanda.

VAL DE NEÎNCREDERE ÎN EUROPA.

Țările cu cel mai mare număr de eurosceptici sunt Grecia, Spania, Marea Britanie și Cipru. Dintre acestea, trei au în comun modul extrem de aspru în care au fost lovite de criza financiară. Grecia, Spania și Cipru au fost chiar în pragul falimentului – doar datorită măsurilor impuse de Uniunea Europeană au putut avea o anumită continuitate economică. Cu toate acestea, populația a fost dur afectată de măsurile de austeritate și asta a crescut gradul de neîncredere atât în instituțiile locale de guvernământ, cât și în cele interstatale.

Marea Britanie reprezintă un caz aparte, dat fiind faptul că măsurile luate pentru a preveni efectele crizei financiare nu au fost atât de puternic resimțite. Stilul extrem de conservator al britanicilor și naționalismul poate exagerat constituie motive pentru care ei nu sunt încă aliniați sau chiar obișnuiți la ideea unei Europe unite. Premierul David Cameron a început să cedeze presiunii exercitate și a anunțat organizarea, până la sfârșitul anului 2017, a unui referendum privind apartenența la Uniune.

DE CE SUNT EUROSCEPTICII PERICULOȘI?

Recentele mișcări de protest anti-UE și apariția alianțelor de dreapta au fost comparate de analiști cu „The Tea Party movement”, idee preluată din Statele Unite, acolo unde mai multe partide s-au unit în încercarea de a combate măsurile implementate de Casa Albă. Denumirea vine de la un eveniment-cheie în istoria Statelor Unite, „The Boston Tea Party”, atunci când locuitorii orașului Boston s-au răzvrătit împotriva taxelor impuse de guvernanța britanică prin distrugerea unui transport de ceaiuri. Incidentul a escaladat, transformându-se ulterior în războiul de independență.

„Grupul euroscepticilor poate fi mai periculos decât mișcarea Tea Party”, notează Mark Leonard, un cunoscut jurnalist de la Reuters. „Mișcări de tipul Tea Party vor să minimalizeze rolul guvernului în viața oamenilor, dar nu se opun ideii de conducere în sine. Euroscepticii nu susțin existența Uniunii Europene și, prin urmare, se situează împotriva Parlamentului European, adică instituția pentru care candidează. Dacă euroscepticii vor obține atât de multe mandate pe cât arată sondajele, s-ar putea să avem un Parlament care se urăște singur”, a adăugat Leonard.