Paradoxal, în timp ce România este în cea mai proastă situație fiscală din ultimii 15 ani, românii înregistrează cea mai mare acumulare de capital, de avere din toată istoria. Cum se face transferul de resurse financiare de la stat către sectorul privat

Toată România este cuprinsă de febra ajustărilor fiscale-bugetare, creșterea TVA și a altor taxe, restructurarea bugetară, pensiile speciale, etc. Toată lumea a auzit că România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană – 9,3% în 2024, toată lumea a auzit că guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar și de aceea trebuie puse în aplicare pachetele fiscale 1,2,3, și câte or mai fi, toată lumea este nervoasă.

Toată lumea a auzit că datoria publică a depășit 1.000 de miliarde de lei, toata lumea a auzit că datoria externă a României a depasit 250 miliarde de euro (datoria externă privată și datoria publică, adică a statului, în valută), etc.

La polul opus, paradoxal, românii înregistrază cea mai mare capitalizare de câștiguri de toate felurile și din toate formele din toată istoria lor. Este cea mai mare creștere și acumulare de capital pe care statisticile o consemnează.

Pare un pardox, guvernul este cu spatele la zid, suntem într-un mare derapaj fiscal, cresc taxele și impozitele, dar înregistrăm cea mai mare acumulare de capital, chiar de la cel mai sărac român până la cel mai bogat român.

De unde vine asta:

1. Averea imobiliară a românilor, formată din apartamente, case, terenuri, clădiri de birouri, spații logistice, crește de la an la an odată cu creșterile de prețuri de pe piața imobiliară.

Conform estimărilor, averea imobiliară a depășit 500 de miliarde de euro și se îndreaptă către 550 de miliarde de euro, dacă nu chiar mai mult.

Pentru români, apartamentele, casele și terenurile, care în cea mai mare parte sunt libere de orice sarcină, adică nu au un credit în spate, reprezintă cea mai mare avere. Chiar și cei care au credite ipotecare sau imobiliare prin creșterea prețului apartamentelor și a terenurilor, peste valoarea creditului, au un surplus substanțial. În ultimul deceniu, prețurile apartamentelor s-au dublat, dacă nu chiar s-au triplat iar valoarea creditelor a scăzut prin plata ratelor, iar diferența pozitivă se mărește an de an. Nu toată lumea în Occident deține o proprietate, așa cum se întâmplă în România, unde foarte mulți români dețin nu doar o proprietate, ci chiar două sau trei.

2. Depozitele bancare ale românilor, persoane fizice sunt la un maxim istoric – 389 de miliarde de lei (77,5 miliarde de euro), la finalul lunii iunie (251 de miliarde de lei în lei și 138 de miliarde de lei echivalent în valută). Față de acum un deceniu creșterea este de peste 180%. Bineînțeles că unii au depozite bancare într-o sumă mai mare, iar alții au depozite sau conturi curente în sume mult mai mici.

3. Titlurile de stat. Procesul de vânzare de titluri de stat către populație început acum câțiva ani și a scos la suprafață destul de mulți bani, care au fost luati foarte putin din depozitele bancare și au fost plasați în titluri de stat, Tezaur sau Fidelis. Cei mai mulți bani au fost bani noi, de la saltea sau cine știe de unde. Soldul titlurilor de stat vândute către populație în lei și valută a depășit 46 miliarde de lei. Sistemul de impozitare, adică 0 pentru titluri de stat, bate orice fel de depozit bancar, la care se adaugă și dobânda mai mare pe care Ministerul Finanțelor o plătește față de cât plătesc băncile.

4. Pilonul II și III de pensii au ajuns la un maxim istoric de 179 de miliarde de lei in iulie 2025. Aici sunt banii a 9,25 milioane de români. Pilonul II de pensii a ajuns la 159 de miliarde de lei active pentru 8,34 de milioane de români care sunt salariați sau care au fost salariați. Prea puțin se dă atenție Pilonului II de pensii care se acumulează prin procentul de 4,75% din salariul brut al unui român care se duce în plilonul II (asta dacă CAS-ul de 25 % este plătit de către companie). 4,75% nu este un procent neglijabil, mai ales că el se aplică la salariu brut și nu la cel net.

Acumulările care se fac lună de lună în pilonul II au devenit din ce în ce mai semnificative, la care se adaugă randamentele obținute de administratori – media de până acum fiind de 8% pe an. Iar randamentele vor fi din ce în ce mai mari pentru că 70% din pilonul II de pensii se duce în piața titlurilor de stat, acolo unde guvenul plătește dobânzi foarte mari și chiar pe termen lung.

Pilonul II de pensii a ajuns cel mai mare investitor în principalele acțiuni de la Bursă – Banca Transilvania, BRD, Petrom, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, etc. Nu multă lume știe că pilonul II de pensii, adică unde sunt banii a 8,3 milioane de români, este principalul actionar al Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din România, si care acum înregistrează maxime pe Bursă. Orice creștere a Bursei înseamnă și o creștere a acumulărilor din pilonul II de pensii, cel puțin la nivelul principalelor acțiuni.

Pilonul III de pensii care este o acumulare la latitudinea fiecăruia (pilonul II de pensii este obligatoriu) a ajuns la acumulări de 20 de miliarde de lei, adică peste 4 miliarde de euro și începe să scoată capul la suprafață.

5. Câștigurile și acumulările prin investiții la Bursa de la București: indicele BET a depășit săptămâna trecută 20.000 de puncte, cea ce reprezintă o dublare fața de acum 4 ani. Pe Bursa de la București au conturi active peste 250.000 de investitori români și conturi pasive, de care nu mai știu, obtinute prin procesul de privatizare în masă de acum trei decenii, încă câteva milioane de români. Creșterea BET-ului, unde sunt incluse cele mai importante acțiuni de la Bursă, înseamnă și creșterea portofoliului pentru câteva milioane de români.

6. Activele fondurilor de investiții – fondurile mutuale au atins la finalul lunii iunie 51,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 10,2 miliarde de euro. Și aici sunt banii a câteva sute de mii de români. Statistic, în ultimul an, cel mai performant fond a fost BT Index Austria ATX, gestionat de BT Asset Management – parte din grupul Băncii Transilvania, care investește banii românilor în acțiuni la Bursa de la Viena. Dacă tot există această retorică că austriecii scot profiturile din România prin companiile de aici, fie că se cheamă OMV, fie că se cheamă Erste sau Raiffeisen, oricine poate să “beneficieze” de acest lucru achiziționând direct acțiunile acestor companii listate la Viena.

7. Banii românilor care sunt investiți pe bursele internaționale. După estimările pieței de capital există câteva zeci de mii de români, daca nu chiar sute de mii care investesc pe piețele externe în diverse acțiuni, obligațiuni, alte titluri financiare sau indici bursieri. Estimările indică câteva miliarde de euro care sunt plasați în acțiuni externe de către români. Dacă piața bursieră americană este pe maxim istoric de acest lucru profită și acești români prin câștigurile obținute și acumulate. Sunt statisticile platformelor de tranzacționare care spun că românii tranzacționează destul de mult NVIDIA, acțiunea care a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere, compania americană producătoare de cipuri devenind cea mai valoroasă companie din lume.

8. Banii investiți de români în criptomonede – conform estimărilor românii au între 5-10 miliarde de dolari în criptomonede. Numai eu știu câteva persoane care împreună au solduri la zi care depășesc 2 miliarde de dolari. Bineînteles ca acești bani sunt volatili, nu pot fi scoși peste noapte, dar totuși mai sunt lichidizați odată cu creșterea pieței de cripto. Ceea ce se plătește impozit pentru câștigurile din cripto în România, sume foarte, foarte mici, nu reflectă deținerile în cripto ale românilor.

Toate aceste acumulari – oficiale sau ascunse au avut la bază creșterea salariilor din România din ultimele decenii, creșterea pensiilor – aici sunt banii din depozitele bancare, titluri de stat, pilonul II sau III de pensii, Bursă, achizițiile de apartamente. 

De asemenea, inflația mică și creșterea foarte mică a cursului valutar leu/euro au susținut aceste acumulări, aceste capitalizări.

O altă sursă de acumulare o reprezintă deficitele bugetare care se descarcă în creșterea datoriei publice – deficite bugetare care au constituit sursa de bani pentru creșterea pensiilor și a salariilor în sectorul bugetar plus creșterea procentului de la pilonul II de pensii.

Mai mult decât atât, deficitele bugetare mari care au adus guvernul în situația în care se află astăzi înseamnă și necesitatea plății unor dobânzi foarte mari pentru a face rost de bani pentru finanțarea acestui deficit și a creșterii datoriei publice.

Când guvernul plătește o dobândă de 7,5% la lei la Fidelis sau 6,25% la euro, asta înseamnă o gaură mare în buget, creșterea datoriei publice, dar la polul opus înseamnă un transfer, o capitalizare, o acumulare de capital pentru cei care cumpără titluri de stat. Practic este un transfer de avere, de la stat către sectorul privat. Până la urma și așa se acumulează capital de către sectorul privat, de către români, de data asta de mai mulți români.