Paradisul cu euro

O aderare rapida la zona euro este de fapt o capcana pentru dezvoltarea economica a Estoniei, avertiza Ivar Raig, profesor de economie la Nord Academy din Tallinn, intr-un comentariu publicat de Balticbusinessnews.com. Majoritatea politicienilor estoni aflati la guvernare si a economistilor insista ca adoptarea euro va creste increderea in economia tarii, va atrage investitii si va reduce somajul, iar obiectivul intrarii in zona euro ca panaceu in conditiile crizei a devenit o lozinca, aproape o mantra repetata fara incetare de politicieni.

Totusi, pentru tari ca Portugalia sau Grecia, trecerea la euro n-a insemnat deloc rezolvarea problemei unor economii sarace, ci dimpotriva, a dus la franarea cresterii economice si a reformelor structurale si a potentat somajul si problemele sociale, sustine Ivar Raig. Cu atat mai valabile sunt astfel de exemple cu cat criza a adancit acum decalajul dintre tari ca Estonia si statele dezvoltate ale “vechii Europe”, facand si mai stranie graba guvernului de la Tallinn de a intra intr-o uniune monetara menita sa functioneze tocmai in conditii de relativa echivalenta a nivelului de venituri in tarile participante. Discrepanta de bogatie dintre tari, in schimb, n-ar face decat ca euro sa impinga in sus preturile intr-o tara ca Estonia, in directia convergentei preturilor cu cele din tarile scandinave, intr-o vreme in care deja statul saracit de criza nu-si mai permite sa aloce bani pentru modernizarea economiei si investitii in educatie sau sistemul sanitar.

Iar rezultatul ar fi ca Estonia ar ramane o tara necompetitiva, un rezervor de forta de munca ieftina pentru statele bogate din zona euro si s-ar indeparta si mai mult de obiectivul de a ajunge din urma Vestul in materie de dezvoltare si de nivel de trai. “Oare de ce Suedia, Danemarca sau Marea Britanie nu se grabesc deloc sa adopte euro, iar Cehia, Ungaria si Polonia au amanat termenul de aderare?”, se intreaba retoric economistul.

|n iulie, premierul Andrus Ansip declara agentiei Reuters ca e decis ca guvernul sau sa faca toate ajustarile necesare de cheltuieli pentru a tine deficitul bugetar la un nivel compatibil cu pregatirea pentru adoptarea monedei unice in 2011, chiar si in conditii de criza economica. Ansip spunea ca Estonia n-are nevoie de ajutorul FMI pentru a depasi criza si ca nu are in vedere nici o devalorizare a monedei nationale, promovata de unii analisti ca solutie de imbunatatire a competitivitatii in economiile baltice. Saptamanile trecute, Ansip repeta ca adoptarea euro in 2011 ramane in vigoare ca obiectiv, declarandu-se increzator ca pana la sfarsitul anului guvernul sau se va incadra in limita de deficit bugetar de 2,8% din PIB (candidatele la euro trebuie sa aiba deficit fiscal mai mic de 3% din PIB) si ca Estonia are cea mai redusa proportie intre datoria publica si PIB din toata Uniunea Europeana (7,4%).

Premierul nu spunea insa ca taierile la sange de cheltuieli bugetare s-au facut pe seama inhibarii cererii interne, adancind declinul economiei estone, care a cazut cel mai mult pe ansamblul UE, dupa cea a Letoniei (15,3% in al treilea trimestru, fata de 18,4% in Letonia). Daca Estonia ar fi prima tara din Est, dupa Slovenia si Slovacia, cu sanse de a trece la euro, urmatoarea concurenta pare sa fie Bulgaria, unde si graba politicienilor de a-i convinge pe electori ca moneda unica e solutia crizei, si nemultumirile fata de sacrificiile cerute de indeplinirea criteriilor de aderare seamana pana acum izbitor de tare cu ceea ce se intampla in Estonia.

Ministrul de finante Simeon Djankov a confirmat recent ca tara sa va cere oficial la inceputul lui 2010 intrarea in mecanismul monetar pregatitor pentru adoptarea euro, ERM2, astfel incat Bulgaria sa poata renunta la leva in 2013. “O sa aratam Europei si lumii ca noi avem cea mai buna disciplina fiscala din UE”, a spus Djankov, sperand ca va putea prezenta la Bruxelles un buget pe 2010 cu cel mai mic deficit dintre toate tarile UE si un program de rentabilizare a sistemului de asistenta sociala si sanitara. Guvernul sperase initial sa prezinte cererea oficiala la Bruxelles inca din noiembrie, dar s-a dovedit prea optimist, astfel incat la ora actuala se vorbeste despre ianuarie, februarie sau lunile urmatoare ca data de depunere a solicitarii de intrare in ERM2.