Pantofi la Paris și cărămizi din praf la Beijing: protestele unei lumi care devine conștientă de schimbările climatice
În timp ce liderii mondiali reuniți la Paris încearcă să adopte noi măsuri pentru combaterea încălzirii globale, mii de pantofi au fost expuși în Place de la Republique într-un protest tăcut care a înlocuit marșurile anulate din motive de securitate. În mediul online, un afiș care circulă pe Twitter sugerează că giganții petrolieri ar putea plăti pentru daunele provocate mediului așa cum producăt…
La Beijing, unde locuitorii orașului stau în casă pentru a scăpa de norul greu de gaze care îmbâcsește atmosfera orașului, un artist s-a expus timp de 100 de zile la aerul toxic, patru ore pe zi, pentru a capta particulele nocive cu un aspirator. Obiectivul său nu a fost îmbunătățirea indicelui calității aerului, ci de a demonstra nocivitatea smogului prin transformarea prafului colectat într-o cărămidă.
Nut Brother, un artist în vârstă de 34 de ani din Shenzhen, și-a anunțat pentru prima oară intenția în luna iulie. De atunci, tânărul a putut fi văzut zilnic pe străzile din Beijing, uneori purtând o mască de protecție, alături de un aspirator industrial și cu furtunul acestuia ținut sus în aer pentru captarea prafului. Pe 30 noiembrie, a 100-a zi a proiectului, Nut Brother a amestecat praful colectat cu argilă, iar cu amestecul obținut a mers la o fabrică de cărămizi pentru a crea o cărămidă semifinisată, ulterior uscată și arsă în cuptor.
„Aerul din Beijing este nociv peste tot. Nu există o sursă specială de aer“, a spus Nut Brother. Ideea i-a venit în 2013, după ce a trăit în Beijing mai mulți ani, timp în care „apocalipsa“ din Beijing a provocat indignare în China. Prin proiectul său, artistul vrea ca oamenii să se gândească mai mult la protecția mediului și să înțeleagă mai bine legătura dintre oameni și natură.
Marșurile împotriva schimbărilor climatice programate pentru perioada summitului de la Paris au fost anulate după atentatele teroriste în care și-au pierdut viața 129 de oameni. În schimb, șiruri lungi de pantofi au fost plasate simbolic în Place de la Republique, pentru susținerea cauzei. La demonstrațiile programate pentru perioada 29 noiembrie – 12 decembrie erau așteptați circa 200.000 de participanți.
Potrivit Națiunilor Unite, secretarul general al organizației, Ban Ki-moon, și Papa Francisc și-au donat pantofii în semn de solidaritate cu locuitorii Parisului.
În același timp, activiștii de mediu activi în online vor să transforme tigrul Exxon, logo-ul companiei, în Joe Camel, scrie Bloomberg, referindu‑se la afișul de pe Twitter. Desenul îl înfățișează pe Joe Camel, simbolul pensionat al industriei tutunului, mai elegant ca oricând, în mână cu un pachet de tutun pe care este inscripționat numele Exxon. Titlul afișului este „Big Oil: The New Big Tobacco“.
Ecologiștii au cerut de ani de zile investitorilor să nu mai plaseze bani în producătorii de carburanți fosili responsabili pentru mare parte din încălzirea globală. Noul rol atribuit lui Joe Camel arată că mișcarea ecologistă are o țintă mai largă, nu doar banii industriei, ci însăși reputația acesteia. Și, în timp ce la Paris se desfășoară un summit mondial pe tema schimbărilor climatice, există semne, de la închiderea unor centrale pe cărbune și până la moartea conductei Keystone XL, că eforturile dau rezultate.
„Statutul de paria al industriei hidrocarburilor este în creștere. Industria carburanților fosili rămâne încă incredibil de puternică, este superbogată, dar nu este invincibilă, așa cum a crezut“, consideră Bill McKibben, fondator al organizației ecologiste 350.org.
Discuțiile de la Paris au debutat pe 30 noiembrie cu participarea a peste 150 de lideri din întreaga lume, care s-au angajat să accelereze renunțarea la carburanții fosili, iar reprezentanții Statelor Unite și ai altor 40 de țări au promis că vor reduce subvenții de ordinul miliardelor de dolari destinate industriei de profil. Asigurători, autorități locale și investitori care controlează active de peste 3.400 de miliarde de dolari au promis să își țină fondurile departe de companii producătoare de carburanți fosili, a anunțat organizația condusă de McKibben.
Procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, a deschis recent un nou front, cu o investigație legată de practicile înșelătoare ale Exxon Mobil, una dintre cele mai mari companii din lume în funcție de venituri și capitalizare. Potrivit procuraturii, Exxon ar fi susținut grupuri care au pus sub semnul întrebării pericolul modificărilor climatice, chiar dacă propriii cercetători au informat șefii companiei despre riscurile existente. Schneiderman a cerut Exxon documente datând până în anii 1970, potrivit unei persoane apropiate situației.
Acuzațiile aduse Exxon Mobil au inspirat campania online cu afișul Joe Camel, pe care mai scrie „ExxonKnew“ (Exxon știa). Scott Silvestri, un purtător de cuvânt al Exxon, a spus că acuzațiile că grupul a împiedicat cercetările în domeniul climei „sunt distorsionate“. Exxon a colaborat cu guvernul și cercetătorii pentru a dezvolta știința climei într-o manieră transparentă și deschisă timp de peste 40 de ani, potrivit reprezentantului companiei.
În ultimii ani, Exxon și alte companii din industria petrolieră și-au nuanțat poziția în privința limitelor impuse emisiilor de gaze cu efect de seră. Compania sprijină în prezent taxa pe emisiile de dioxid de carbon.
Lista investitorilor care s-au angajat să nu finanțeze producători de carburanți fosili a crescut în ultimul an, pentru a include asigurătorul francez Axa, fondul suveran de investiții al Norvegiei, cu active de 900 de miliarde de dolari, Biserica Angliei și fondurile de pensii din statul California.
În timp ce astfel de angajamente au un impact redus asupra solidității financiare a companiilor petroliere, ele contribuie în schimb la înrăutățirea climatului politic pentru carburanții fosili, consideră Katie Bays, specialist în domeniul energiei la Height Securities în Washington. Cel mai mult au avut de suferit companiile care folosesc cărbunele drept carburant, multe centrale energetice fiind închise în urma adoptării unor noi reglementări sau a unor procese.
Renunțarea la carburanții poluatori s-a accelerat după 2010, an în care Congresul american a respins un proiect de limitare a poluării susținut de președintele Barack Obama. Activiștii au decis să trebuie să atace legitimitatea industriei, nu doar să promoveze legi, și s-au inspirat din mișcarea anti-apartheid din anii 1980 și din „războaiele“ împotriva producătorilor de tutun, a spus McKibben.