Pandemia schimbă piața locurilor de muncă din temelii. De ce nu mai vor corporatiștii să se întoarcă la programul de lucru vechi și de ce tot mai mulți demisionează

Vor mai mulți bani, cer mai multă flexibilitate și caută sensul pentru ceea ce fac la serviciu. Unii chiar au curajul să facă primii pași spre antreprenoriat, acum, când sunt singurii manageri ai timpului lor. Pandemia a condus la un val de demisii, iar mulți dintre corporatiști au ales o altă cale profesională, oferind o lecție chiar și managerilor care își răsfățau angajații cu cele mai inventive beneficii. Un lucru este cert: cei mai mulți nu vor să se întoarcă cinci zile pe săptămână la birou.

„Dacă m-ar fi întrebat cineva înainte de pandemie dacă mă gândesc să-mi schimb jobul aș fi spus un NU hotărât  și fără nicio ezitare. Până acum nu am luat niciodată în calcul posibilitatea de a lucra pentru  o companie globală”, spune Andrei, 35 de ani, senior principal engineer la o multinațională din IT.

Până nu demult, el a lucrat timp de aproape zece ani pentru o altă companie de IT, unde ultimul rol ocupat a fost de senior engineer.  Andrei spune că, la locul de muncă anterior, era foarte bine integrat într-un colectiv și era foarte atașat de colegii din echipă, însă munca de la distanță  l-a determinat să își reevalueze prioritățile și să fie mai receptiv la oferte pe care, în trecut, le ignora.

„În continuare îmi doresc să mă întorc la birou, chiar și după ce am schimbat jobul. Odată cu pandemia mi-am depășit anxietatea față de schimbarea locului de muncă și am făcut un pas important în carieră pe care sigur înainte de pandemie nu l-aș fi făcut”, spune el, care are acum un pachet salarial de două ori mai mare, la care se adaugă și un pachet generos de acțiuni la noul angajator, plus alte beneficii.

„O parte dintre angajați își doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajații își pun problema schimbării locului de muncă.”

Costin Tudor,  fondator și CEO al Undelucram.ro

Mihai, un manager dintr-un centru de servicii IT, spune că la el în companie au plecat colegi „în valuri” în ultimul an. Motivul? Creșteri salariale nu s-au mai făcut, iar angajații primesc foarte des oferte noi de locuri de muncă.

„E mult mai comod să participi la interviuri. Înainte refuzam să merg la interviuri pentru că de regulă erau în timpul programului și trebuia, de exemplu, să ajung în Pipera, motiv pentru care refuzam interviurile. Acum ies dintr-un meeting de la muncă și intru în altul, care e interviu de angajare. E mult mai simplu”, spune Mircea, care deja se gândește la un plan de backup – adică să accepte un job la o altă companie – în cazul în care actualul angajator îl va chema la birou din toamnă.

Și nu e singurul. Patru din zece angajați americani spun că își vor schimba jobul dacă vor fi obligați să se întoarcă la birou, arată un studiu realizat de firma de consultanță Grant Thornton, pe un eșantion de 1.500 de angajați, potrivit Bloomberg.

Tendința „demisionării în masă” se observă, fără a fi un studiu pe această temă în România, în platformele online în care angajații își dau cu părerea despre mediul de lucru. Spre exemplu, pe platforma Undelucram.ro, anul acesta au fost publicate mai multe recenzii lăsate de foști angajați care și-au încheiat activitatea la un anumit angajator în 2021 și a crescut și numărul de aplicări la joburile disponibile. Există mai multe motive pentru care angajații decid să își schimbe locul de muncă în această perioadă.

„Companiile care vor forța angajații să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona
din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuație încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile.”

Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice, Trend Consult

„Fie schimbarea era deja plănuită și s-a așteptat doar o dezghețare a pieței pentru a fi făcut acest pas, fie au existat nemulțumiri față de managementul companiilor, care a comunicat mai puțin cu angajații, fie nesiguranța locului de muncă, toate acestea au dus la fluctuații de personal în piața locurilor de muncă”, explică Costin Tudor, fondator și CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajați și pentru angajatori.

Un sondaj recent realizat de firma de audit și consultanță EY România arată că 54% dintre angajați ar pleca de la locul actual de muncă dacă nu li s-ar oferi flexibilitate. Trendul internațional pare mult mai pronunțat. De exemplu, un alt sondaj, făcut de gigantul Microsoft, arată că 40% dintre oameni se gândesc să părăsească locul actual de muncă. Și un studiu citat de postul american de televiziune de CNBC spune că unu din patru angajați se gândește să-și părăsească locul de muncă actual.

„În SUA, în aprilie, patru milioane de oameni au demisionat, arătându-ne că pandemia nu rămâne fără urmări nici măcar la nivelul carierelor. Este clar că pandemia a oferit oamenilor o foarte mare schimbare de perspectivă și au putut să vadă că multe dintre lucrurile despre care companiile spuneau că nu sunt posibile – cum e remote workul sau orele flexibile – au devenit posibile”, spune Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice la firma de training Trend Consult.

În lipsa interacțiunii, oamenii au fost nevoiți să-și regândească nu doar cum, ci și ce lucrează. De aceea, pe mulți corporatiști, pandemia i-a făcut să regândească raportul între abilitățile și jobul lor și au căutat programe de învățare și training.

„Angajații nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive: timp de deplasare economisit (erau pentru mulți ore în șir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activități care presupun concentrare și delo interacțiune cu colegii.”  

Mădălina Bălan, psiholog, HART Consulting

„Izolarea a accentuat lipsurile prezente în cultura organizațională și a leadershipului din multe organizații. Organizațiile setate pe control au încercat să păstreze supravegherea și controlul și în noul context, ceea ce a îndepărtat și mai mult oamenii”, a mai spus Magor Csibi.

Pandemia a adus o serie de tranformări nu numai la nivel de obiceiuri față de muncă, ci și mai profunde, la nivel de reașezare a priorităților personale.

„Confruntați cu o traumă la nivel global, unii oameni și-au privit altfel viața și au avut curaj să facă schimbările latente la care poate se gândeau de mai multă vreme: să își schimbe jobul, să își schimbe cariera, să pună familia și propria persoană pe primul loc, să aibă mai multă grijă de sine, să își urmeze pasiunile”, a explicat Mădălina Bălan, psiholog, consultant și managing partner la compania de consultanță în resurse umane HART Consulting. Ea spune că a observat o mai mare grijă atât de partea angajatorilor, cât și de partea angajaților în alegerile făcute în această perioadă.

„Cel puțin privit la nivel de angajatori, avem și experiența trecutului, criza economică din 2008-2010, care a arătat că organizațiile care au pus accent pe un proces de selecție riguros, care au atras oameni potriviți profesional și uman, cultural, au ieșit mai repede din criză, și-au revenit mai repede și au înregistrat creșteri mai sănătoase în anii ce au urmat, conform unui studiu de la Universitatea din Carolina de Nord”, a mai spus Mădălina Bălan.

Creșterea numărului de demisii din ultimul an este încurajată de „foamea” companiilor de a recupera din efectele anului pandemic, iar după mijlocul anului viitor angajatorii vor fi mai atenți la cum și ce recrutează, cred experții în recrutare.

„Motivul principal pentru care angajații își schimbă jobul este legat de bani, iar un al doilea motiv este brandul de companie,  reflectat de «multitudinea» de beneficii pe care le-ar putea oferi. Este partea cea mai vizibilă în procesul de decizie deja foarte rapid și cu presiune din partea angajatorilor”, explică Iuliana Leurent, CEO al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar Temps.

Dincolo de bani, oportunitățile de creștere mai rapidă sau mai interesante la noul angajator, relațile de muncă mai bune între colegi și manager, un program flexibil și posibilitatea continuării lucrului în regim remote, mai multă autonomie sunt alte motive care cântăresc mult în decizia corporatisților demisionari. Iar industriile din care provin cei care caută alt job sunt fie cele afectate de pandemie, fie cele unde tradițional este multă presiune și o încărcătură foarte mare a activităților.

O parte dintre angajați își caută joburi noi ca urmare a faptului că angajatorii actuali încep să îi recheme la birou (chiar și în regim hibrid) și nu vor asta, pentru că observă o tendință de creștere a preferințelor pentru joburi remote. În Statele Unite, până de curând marile companii făceau planuri de întoarcere a angajaților la birou din toamnă, dar creșterea numărului de cazuri de infectări cu varianta Delta le-a dat peste cap. Recent, Apple a anunțat că nu va cere angajaților să se întoarcă până cel mai devreme în octombrie. Au urmat apoi Google, Microsoft și Uber, care își vor redeschide birourile în octombrie, iar Amazon și-a amânat planurile de redeschidere până în ianuarie, potrivit Bloomberg.

„În multe studii pe care le-am realizat la cererea diferiților clienți pe tema satisfacției la locul de muncă a reieșit acest fapt răspicat: angajații nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive : timp de deplasare salvat (erau pentru mulți ore în șir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activități care presupun concentrare și deloc interacțiune cu colegii etc.”, spune Mădălina Bălan. Totuși, admite ea, nici un angajat din sute cu care au discutat consultanții HART nu a menționat că și-ar dori să lucreze numai de acasă. De aceea, este necesară o regândire a activității în așa fel încât momentele de lucru în echipă, luare de decizii, informare în grup, recreere împreună să poată coexista cu cele de lucru independent.

Cine vrea să rămână competitiv în piață, ca angajator, trebuie să se uite serios la cultura organizațională. În momentul în care companiile nu au cum să apeleze la pârghiile uzuale legate de climat (măriri, bonusuri, sediu mai mare, mai frumos, gaming room, abonamente etc.) și nu au o cultură organizațională sănătoasă, motivarea oamenilor devine o misiune imposibilă, spune Magor Csibi.

„Pandemia a generat o schimbare de viziune pentru foarte mulți oameni și nu mai e de ajuns să știm ce și cum trebuie să facem, ci vrem să știm răspunsul și la întrebarea „de ce?”. Deseori, însă, nici companiile nu știu răspunsul la această întrebare. Au uitat de viziune sau misiune, au uitat de valori, iar oamenii resimt asta, mai ales dacă este o diferență mare între valorile declarate și cele trăite”, a mai spus Magor Csibi. El adaugă că „mimarea începe să nu mai meargă”, iar companiile care nu vor reuși să ofere răspunsuri la aceste întrebări și nu vor investi în regândirea culturii organizaționale vor avea foarte mult de pierdut.

Industriile unde există fluctuații de personal în această perioadă sunt IT&C și centrele de servicii, industrii unde specialiștii sunt la mare căutare, dar și în hoteluri și restaurante, pentru că o mare parte dintre angajați s-au reorientat spre joburi mai stabile din cauza pandemiei.

„Într-adevăr, o parte dintre angajați își doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajații își pun problema schimbării locului de muncă. Încă nu putem vorbi despre o tendință, mai degrabă tendința se observă în ceea ce privește munca în regim hibrid, acest aspect fiind de altfel un aspect prin care atât angajații, cât și angajatorii găsesc înțelegere unul față de celălalt”, a mai spus Costin Tudor de la Undelucrăm.ro.

Tocmai această abundență a joburilor îi face pe candidați să fie mai activi, să meargă la mai multe interviuri de angajare și chiar să „pluseze” mai mult atunci când sunt întrebați de așteptările salariale pe care le au.

„Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înțelegerea obiectivelor, dar conduce și la o deconectare de la propria dezvoltare personală. Este adevărat că pentru ca toate acestea să nu se întâmple e nevoie să te afli în locul potrivit și cu oamenii potriviți”, a mai spus Iuliana Leurent de la Temps. 

„Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înțelegerea obiectivelor, dar conduce și la o deconectare de la propria dezvoltare personală.”  

Iuliana Leurent, CEO al Temps

Opțiunea revenirii la birou este de neacceptat pentru unii angajați din IT, care cer oferte salariale cu cel puțin 1.000 de euro mai mari dacă noul angajator le impune munca de la birou. Într-un sondaj recent, citat de The Economist, 79% dintre angajați ar susține inițiative legislative care să interzică managerilor să forțeze reîntoarcerea angajaților la birou.

„Este clar că odată ce oamenii au văzut că nu există motive reale de a fi la birou 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi, nu mai vor să mențină această practică și nu vor să se reîntoarcă la felul vechi de a face lucrurile. Companiile care vor forța angajații să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuație încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile”, a mai spus Magor Csibi.

El subliniază faptul că angajații din corporații nu erau devotați profesional nici înainte de pandemie; toate măsurătorile arată că la nivel global doar 15% dintre oameni erau „engaged”și înainte de pandemie, ceea ce indică o criză semnificativă la nivel de cultură și leadership.

Companiile vor să se ducă înapoi în „normalitatea” de dinainte de pandemie, însă oamenii resping această idee.

„Ce ne-a arătat pandemia este că majoritatea organizațiilor au încercat să forțeze sistemele existente, vechi, pe o situație total nouă, nemaivăzută. Companiile care vor continua să forțeze micromanagementul, care vor să dețină total controlul și care vor continua să creadă că nu este nevoie de comunicare și transparență vor avea dificultăți majore.  Nu înțeleg că e nevoie ca oamenii să înțeleagă ce contruiesc și de ce fac acest lucru”, a adăugat Magor Csibi. Oamenii au început să se schimbe, însă liderii, sistemele și culturile organizaționale încă nu. Cu cât această schimbare va veni mai târziu, cu atât organizația se va îndepărta mai mult de oamenii ei, concluzionează el.