Când pandemia a provocat recesiune, a avea o monedă proprie a fost o binecuvântare pentru țările est-europene. În criza de prea multă inflație, este un blestem. Ar fi mai bine ca forintul, zlotul, leul și coroana să fie înlocuite cu euro?

Criza scumpirilor continuă nea­bă­tută în Ungaria, iar maghiarii n-au mai fost niciodată în ultimii 15 ani atât de pesimiști ca acum în ceea ce privește prețurile. Prognozele pentru inflație nu sunt deloc încurajatoare.

Primul vinovat este binecunoscut, forin­tul, care are tendința de a se deprecia făcând ca prețurile importurilor să crească, iar in­flația a devenit atât de apăsătoare încât mulți își pun întrebarea dacă nu ar fi mai bine pen­tru cetățeni și economie ca moneda să fie înlocuită cu mult mai stabilul euro.

Până acum, răspunsul dat de politicieni, a fost invariabil nu, iar analiștii au spus că a avea o monedă proprie înseamnă a avea un instrument de stimulare a revenirii economice în vremuri de recesiune. Prin deprecierea fo­rintului sunt ieftinite exporturile unga­re pe piețele internaționale. Dar acum deprecierea creează și mai multă inflație.

Guvernul maghiar nici nu vrea să audă de euro, și nici cele din Polonia și Cehia. În re­giune, Croația se pregă­tește să devină membră a uniunii monetare euro­pene de la 1 ianuarie. Bul­ga­ria are în plan să intre în zona euro în 2024, însă o criză guvernamentală fără precedent cu care se confruntă din primăvara anului trecut ar putea-o întoarce de pe acest drum.

Cea mai mare parte a Europei de Est este încă departe de ceea ce până la criza datoriilor suverane era considerat clubul elitei econo­mice europene. Și cel mai probabil va rămâne departe mult timp. Forintul a atins săptămâna trecută un nou minim record față de euro din cauza dezechilibrului din ce în ce mai mare din bugetul de stat și a importurilor scumpe de energie, notează Daily News Hungary.

Un alt motiv al deprecierii monedei este faptul că Comisia Europeană a blocat accesul guvernului de la Budapesta la fonduri euro­pene. Economia în sine, și nu doar forintului, este sub presiuni enorme și crește teama de un colaps. De aici a apărut și ideea că maghia­rilor s-ar putea să le fie mai bine dacă ar înlo­cui forintul cu euro.

Un sondaj de opinie rea­lizat la începutul anului, când inflația era ridicată dar încă nu avea forța de acum, arată că peste două treimi din maghiari ar accepta trecerea la euro. 

Analiștii spun că renunța­rea la forint în vremuri atât de pline de incertitudini cum sunt cele din prezent nu este o idee bună. Turbulențele eco­nomice și problemele provocate de pan­demie, de criza de energie și de războiul por­nit de Rusia contra Ucrainei nu permit efectu­area unei evaluări precise a sănătății econo­miei, a rezistenței acesteia la stresul pe care l-ar provoca trecerea la euro.

Adoptarea euro este permisă dacă o țară în­deplinește anumite criterii, unele privind e­chi­librul bugetar, iar Ungaria în prezent nu le îndeplinește pe de o parte din cauza mane­vre­lor electorale costisitoare ale actualului guvern, iar pe de alta a efectelor  inflației și amestecului politicului în deciziile băncii centrale.

Pentru că nu sunt în zona euro, guvernele și băncile centrale ale Ungariei, Poloniei, Cehiei și României au o independență mai mare în luarea deciziilor și aplicarea de mă­suri de stimulare economică decât majorita­tea celor din Europa de Vest, iar acest lucru a fost benefic în criza provocată de pandemie.

Recesiunea din regiune nu a fost atât de gravă ca în multe state din zona euro. Eco­nomiile est-europene au putut depăși turbu­lențele de atunci prin forțe proprii, dar valul de inflație actual este copleșitor.

Independența monetară a fost o binecuvântare în pademie, iar acum este o povară.

Cu toate acestea, spun analiștii, în cazul Ungariei înlocuirea forintului ar face și mai mult rău.  Economia și-ar pierde competitivitatea timp de câțiva ani, au calculat economiștii de la K&H Bank. Apoi, Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulți angajați. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipsește disciplina bugetară. Euro nu garantează că economiei îi va merge mai bine, exemple fiind crizele din Grecia, Italia, Spania și Portugalia. Între timp, traiul se scumpește pe zi ce trece în Ungaria. În ultimii patru ani, sarea, importată în cea mai mare parte din România, s-a scumpit cu 200%. Calculele din piață sugerează pentru următoarele luni creșterea prețului cărnii de pasăre cu 60%. Inflația este așteptată să accelereze de la 15,6%, cât este în prezent, la 20%. În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituția nu va lăsa țara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ și a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro. 

Ungaria nu este pregătită pentru euro deoarece chestiunea nu a fost discutată la niciun nivel. Nu există analize în care să se vadă efectul adoptării euro asupra companiilor cu cei mai mulți angajați. Dacă schimbarea nu va fi bună pentru companii, nu va fi bună pentru nimeni. De asemenea, guvernului maghiar îi lipsește disciplina bugetară.

În Polonia, guvernatorul băncii centrale Adam Glapinski a spus că atât timp cât el conduce instituția nu va lăsa țara să adopte euro. Glapinski este un apropiat al partidului de guvernământ și a acuzat presiuni din partea unui stat vecin pentru ca Polonia să intre în zona euro.