Până unde se poate întinde coarda? Băncile din România au cea mai mare expunere pe împrumuturi de stat din regiune și din UE, dar guvernul are în continuare nevoie de sume mari de bani. „Dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos“

Cu un deficit estimat la aproape 80 de miliarde de lei în 2022, în acest moment, guvernul are nevoie ca de aer de acces la finanțare. Una dintre resursele cele mai importante, finanțarea bancară, este la cel mai mare nivel din regiune și din Uniunea Europeană. 

♦ Greul începe din a doua parte a anului, pentru că programarea bugetară actuală prevede un deficit de 77 de miliarde de lei.

Cu un deficit estimat la aproape 80 de miliarde de lei în 2022, în acest moment, guvernul are nevoie ca de aer de acces la finanțare. Una dintre resursele cele mai importante, finanțarea bancară, este la cel mai mare nivel din regiune și din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Băncii Centrale Europene (BCE), expunerea sistemului bancar pe administrația publică este de 25% în România, cu mult mai mare decât media europeană de 8%.

„Ponderea administrației publice în total active este cea mai ridicată în România – 25% din PIB – dintre toate țările din zona noastră și incomparabil mai mare față de UE și față de zona euro. Mă refer la datoria publică din bilanțurile băncilor. Singurele două țări care sunt mai aproape sunt Polonia și Ungaria. Sectorul bancar are o expunere mult prea mare pe datoria publică din România. Spațiul pentru creșterea datoriei în sistemul bancar este mic și băncile au deja pierderi contabile din cauza marcării la piață ca urmare a creșterii dobânzilor“, a spus, la ZF Bankers Summit 2022, Eugen Rădulescu, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR).

Spre comparație, băncile din zona euro au în bilanțuri datorie acordată statelor de doar 6%, în vreme ce în Bulgaria procentul este de 11%, iar în Cehia de 18%. Expunerea băncilor pe împrumuturi publice în Ungaria este de 18%, iar în Polonia de 21%.

În aprilie 2022, cele mai recente date publice, datoria publică a României era de 603 miliarde de lei, un plus de 26 de miliarde de lei față de începutul anului. La 6 luni din 2022, potrivit execuției bugetului general consolidat, deficitul bugetar era de aproape 24 de miliarde de lei, iar dobânzile plătite erau de 13 mld. lei. Greul începe din a doua parte a anului, pentru că programarea bugetară actuală – urmează ca săptămâna aceasta să fie publicat proiectul de rectificare bugetară – prevede un deficit de 77 mld. lei. În consecință, doar pentru a acoperi deficitul, fără a mai discuta de rostogolirea datoriei vechi, în a doua jumătate a anului, guvernul trebuie să se împrumute de pe piața internă și externă de cel puțin 53 mld. lei, adică peste 10 mld. euro.

Momentan, chiar și la dobânzi mari – randamentul titlurilor de stat cu maturitate la 10 ani, barometrul pentru costul de finanțare a unui stat, este de peste 8% – analiștii financiari sunt de părere că România nu are probleme de finanțare.

Uniunea Europeană spune că nivelul maxim de îndatorare publică, ca pondere în Produsul Intern Brut, este de 60%. România a reușit să se mențină la sub 50% din PIB, dar nu datorită menținerii sau scăderii datoriei publice în termeni nominali, ci pe fondul creșterii PIB. Cu toate acestea, chiar dacă nivelul de îndatorare a țării ca pondere în PIB nu este la nivel de avarie, piețele financiare se uită și la alte aspecte, cum ar fi dimensiunea și evoluția deficitelor gemene ذ deficitul bugetar și deficitul de cont curent.

„Economiștii nu se uită doar la dimensiunea datoriei, care evident că este relevantă, dar și la sustenabilitatea datoriei suverane a unei țări. Avem exemple în economia internațională de țări cu o datorie de peste 200% din PIB, precum Japonia, care continuă să ramburseze. Acolo sunt și anumite particularități, dar au o economie sănătoasa la exporturi. Alte țări au avut probleme, au avut sincope, au fost aproape de default la valori de 20% – 30% ale acestui indicator. Deci nu este atât de important cât de mare e datoria, ci cât este de sustenabilă, adică dacă poate fi rambursată atât datoria, cât și dobânzile aferente serviciului datoriei externe“, spune Liviu Deceanu, profesor universitar de economie la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca.

Contează ce faci cu banii împrumutați, adaugă el: „Dacă te îndatorezi pentru a plăti salarii, pensii, în zona bugetară sau chiar pentru a plăti datorii mai vechi, este extrem de păgubos. Dacă te îndatorezi pentru investiții, pentru transfer de tehnologie, know-how, rezultatele pot să fie pe măsură și sustenabilitatea să aibă de câștigat.“