Pana la urma CEC se vinde

Luna trecuta, dupa ce Guvernul a sugerat ca e posibil ca privatizarea CEC sa fie amanata cu doi ani sau sa se faca doar cu investitori financiari, Bank Austria Creditanstalt (BA-CA) a lansat un raport unde apreciaza ca amanarea ar putea fi o decizie gresita, fiindca trecerea timpului nu face decat sa erodeze cota de piata a CEC in favoarea altor banci si implicit valoarea de vanzare a acesteia.

Dupa BA-CA, autoritatile au gresit asteptandu-se ca ofertantii pentru CEC sa fie dispusi sa plateasca 500-600 milioane de euro, cand de fapt ofertele au ramas in jur de 300 de milioane. Intre timp, misiunea FMI a recomandat si ea autoritatilor sa continue privatizarea CEC. De cealalta parte, conducerea bancii a prezentat si ea un plan de afaceri pana in 2008 – „pornind de la diferite asumptii, dar ignorand intr-o anumita masura daca se face privatizarea“, dupa cum spunea presedintele CEC, Eugen Radulescu.

Planul a propus o recapitalizare a institutiei cu 200 de milioane de euro, destinata sa asigure o crestere a cotei de piata a bancii de la 4,3% la 6,5%, iar sensul lui era sa edifice Guvernul daca restructurarea si dezvoltarea CEC sunt posibile si fara investitor strategic. In cele din urma, castig de cauza a avut varianta privatizarii. Comisia de privatizare a CEC a decis ca procesul trebuie sa continue cu selectarea unui investitor din cele sase banci inscrise deja in cursa – National Bank of Greece, Monte dei Paschi di Siena, Dexia Bank, EFG Eurobank, OTP Bank si Raiffeisen. Noutatea anuntata de Comisie e ca acum pretul de cumparare va avea o pondere stabilita la trei sferturi din grila de punctaj pentru evaluarea ofertelor.