Pagina verde. Mai multe ONG-uri valorifică spațiile verzi din București în grădini pe care le iau în îngrijire: „Putem salva anual de la gropile de gunoi peste 100.000 de tone de deșeuri vegetale“

♦ Până acum, au fost amenajate mai multe astfel de grădini comunitare în București, printre care Livada Comunitară Mărțișor, Grădina Istorică, Grădina din Gura Siriului, Grădinescu și altele.

Bucureștiul are sub 10 metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, deși ar trebui să aibă cel puțin 26 de metri pătrați, iar parcurile sunt supraaglomerate mai ales în weekend, fiind insuficiente pentru nevoile locuitorilor.

Dezvoltarea imobiliară haotică a dus la micșorarea zonelor verzi dintre blocuri, a spațiilor verzi stradale și chiar și a parcurilor. Calitatea aerului și a vieții este în continuă scădere. Acestea sunt premisele de la care a plecat Gabriela Iordan, fondatoarea organizației Livada Comunitară Urbană, una dintre grădinile comunitare din Capitală, un concept susținut de Fundația Comunitară București.

„O grădină comunitară este un spațiu verde existent sau nou-înființat, care devine viu, animat, accesibil unei comunități de proximitate. Spațiul fizic poate aparține unei entități publice sau private care îl pune la dispoziție unui grup de cetățeni din zonă, cu scopul de a îngriji pomii și arbuștii fructiferi, de a planta și a cultiva legume, plante aromatice, flori“, spune Gabriela Iordan.

Printre beneficiile urmărite de membrii comunității unei grădini comunitare se numără obținerea produselor vegetale naturale de consum, compostarea resturilor vegetale și producția de humus, conectarea cu semenii și natura, socializarea, învățarea prin participarea la cursuri și activități practice, mișcarea în aer liber, apartenența la o comunitate cu aceleași valori. Până acum, au fost amenajate mai multe astfel de grădini comunitare în București, printre care Livada Comunitară Mărțișor (numele actual al Livezii Comunitare Urbane) – în livada casei în care a locuit Tudor Arghezi, Grădina Istorică – în zona Cotroceni, Grădina din Gura Siriului – în zona Titan, Grădinescu – o rețea de nouă grădini urbane comunitare, dintre care trei amplasate pe acoperișurile magazinelor Kaufland, patru în parcările sau în spatele magazinelor și două în școli din Capitală, și altele.

„Grădinile comunitare sunt parte din soluție și este necesar să fie susținute și incluse în strategiile publice pentru a putea crește numărul unor astfel de inițiative și pentru a multiplica beneficiile: coeziunea și incluziunea socială, implicarea activă a cetățenilor în bunul mers al orașului, creșterea calității vieții cu impact redus asupra mediului, creșterea calității spațiilor verzi și administrarea sustenabilă a acestora, educație pentru importanța spațiilor verzi, pentru reducerea și prevenirea apariției deșeurilor, colectarea separată corectă de către cetățeni pentru reciclare și compostare și, nu în ultimul rând, reconectarea cu natura și comunitatea de proximitate.“ În cazul Livezii Comunitare Urbane, de pildă, de care se ocupă Gabriela Iordan, prin parteneriatul cu mediul universitar, echipa de profesori și studenți de la Facultatea de Horticultură a promovat și a redus costurile de îngrijire prin gestionarea noninvazivă și durabilă a spațiului verde. „Fiecare specie de pom are nevoie să fie tratată diferit. Astfel, pomii din livadă ne oferă protecție și sănătate prin umbră, aer, reglează circuitul apei în natură și precipitațiile, reprezintă adăpost pentru biodiversitatea urbană, contribuie la îmbunătățirea aspectului orașului și a stării de bine, ne oferă fructe pentru consum naturale și locale.

“Cei aproximativ 30 de voluntari cetățeni implicați pe durata primelor opt luni de la inițierea proiectului Livada Comunitară Urbană au salvat de la gropile de gunoi peste o tonă de resturi vegetale din bucătărie, prin compostare în cadrul ministației din livadă. „Dacă toți cetățenii Bucureștiului ar composta cel puțin în acest sistem voluntar, în grădini comunitare, am salva anual de la gropile de gunoi peste 100.000 de tone de deșeuri vegetale, care acum ocupă și poluează natura, prin degajarea de gaze cu efect de seră, prin levigat toxic, prin noxele din transport, manipulare și depozitarea deșeurilor amestecate la gropile neconforme.“ Recent, echipa condusă de Gabriela Iordan a mai lansat un proiect, numit „Școala din livadă – Lucrăm cu natura“, o inițiativă dedicată alimentației sănătoase, în parteneriat cu asociația Amurtel România și cu retailerul francez Auchan. 

„Proiectul se va desfășura pâna la finalul anului 2023 și va realiza o punte între două comunități: Bucureștiul urban (în special comunitatea Livada Comunitară Mărțișor din sectorul 4) și Buzăul rural (în special comunitatea de pe valea Râului Buzău, Poieni – Pănătău).“ Proiectul Livada Comunitară Urbană a fost inițiat de Fundația Comunitară București, implementat de grupul de inițiativă Acțiunea Comunitară Tineretului (ACT) și finanțat de Banca Transilvania.

„Fără măsuri urgente și reale, bazate pe natură, pe renaturare, orașul va intra oficial în colaps în doar câțiva ani, cu prăbușirea treptată a ecosistemelor care susțin viața. În această situație de criză, este important ca societatea civilă, instituțiile publice și companiile private să colaboreze pentru accelerarea tranziției către orașe incluzive, verzi și reziliente“, spune Gabriela Iordan.