(P)Trecerea la un sistem de sănătate axat pe rezultate

Sistemul de sănătate de tip outcome-based este definit ca un sistem în care unitățíle medicale sunt evaluate în funcție de rezultatele obținute atât pentru tratarea pacienților, cât și în prevenția unor afecțiuni cronice. Prin urmare, vorbim de un sistem diferit de cel tradițional, în care decontarea serviciilor medicale se face în funcție de numărul de pacienți tratați.

Beneficiile unui astfel de sistem se observă în creșterea accesului populației la servicii medicale de calitate, precum și în îmbunătățirea experienței pacientului, dar și a personalului medical.

Toate aceste aspecte au stat la baza raportului Future Health Index 2018, realizat de Philips la nivel global, care a analizat rolul tehnologiei în susținerea tranziției sistemelor de sănătate către acest nou model. „Trebuie să ne uităm la ceea ce Philips face astăzi, deoarece compania s-a schimbat foarte mult în ultimii ani. Suntem o companie matură, avem deja 127 de ani de la înființare. Astăzi însă, Philips se concentrează pe dezvoltarea de produse și soluții în domeniul sănătății care adresează conceptul de îngrijire continuă – continuum of care – care implică asistarea pacienților de-a lungul unei perioade îndelungate de timp și pe mai multe paliere, de la un stil de viață sănătos și prevenție, la diagnostic, tratament și îngrijire la domiciliu”, explică Reinier Schlatmann, CEO-ul Philips Central & Eastern Europe.

Asta înseamnă că îngrijirea începe cu o viață sănătoasă. „Un stil de viață sănătos implică, printre altele, o dietă potrivită și un somn de calitate – iar acesta e un punct esențial, pentru că dacă ar fi să comparăm o persoană care doarme doar cinci ore pe noapte cu una care doarme opt ore pe noapte, prima are șanse mult mai ridicate de a dezvolta diverse afecțiuni.”

Prevenția are, așadar, un rol deosebit de important. Dacă putem preveni îmbolnăvirea, atunci crește calitatea vieții pacienților, iar asta aduce beneficii inclusiv pentru sistemul de sănătate, deoarece costurile care ar fi fost necesare diagnosticării și tratamentului sunt reduse sau eliminate. Mai mult, în contextul îmbătrânirii populației, vedem faptul că „din ce în ce mai mulți oameni dezvoltă boli cronice. Dacă ai peste 65 de ani, sunt 80% șanse să te lupți cu cel puțin o boală cronică. Având în vedere că vei trăi cu ea tot restul vieții, cum gestionezi situația?”

Tehnologiile digitale ‒ element fundamental pentru un sistem de sănătate axat pe calitate și rezultate
„Cred că cele mai importante schimbări în acest domeniu au venit din modul în care sistemele IT au devenit parte integrantă a actului medical”, spune Reinier Schlatmann, referindu-se la modul în care tehnologia schimbă sistemele de sănătate. „Datele sunt cele care conectează pacienții cu spitalul sau cu doctorii și care permit acestora din urma să urmărească evoluția pacientului.”

Informațiile stau și la baza unui sistem de tip outcome-based, explică Schlatmann. „Pentru a înțelege dacă tratamentele au succes, trebuie să creezi un standard și să compari toate celelalte date cu acel standard. În cadrul unui sistem outcome-based, e mai puțin important câte programări ai avut sau de câte ori ai ajuns la doctor, ceea ce contează e dacă ai primit diagnosticul corect. Cu alte cuvinte, totul se învârte în jurul rezultatului obținut de pacient.” Reducerea costurilor reprezintă, de asemenea, o provocare, spune Schlatmann, pentru că odată cu îmbătrânirea populației, presiunea pe sistemul de sănătate este din ce în ce mai mare. Iar sistemele de sănătate au specific local, atât datorită pacienților, cât și a modului în care actorii sunt organizați — autorități, asociații ale pacienților și personalul specializat.

„Din ce în ce mai mult”, răspunde CEO-ul Philips CEE la o întrebare legată de gradul de integrare a inteligenței artificiale și a proceselor de machine learning în tehnologia Philips. „Dacă ne gândim la un mediu dedicat intervențiilor critice, așa cum ar fi sălile de terapie intensivă, astăzi avem sisteme care rulează permanent și care pot avertiza doctorii din timp că starea pacientului se înrăutățește.

Mai mult, cu ajutorul telemedicinei, avem posibilitatea de a monitoriza secțiile de terapie intensivă de la distanță, astfel încât un specialist să poată urmări mai mulți pacienți. Această soluție vine în întâmpinarea provocărilor date de deficitul de specialiști, o problemă cu care sistemele de sănătate se confruntă peste tot în lume, nu doar România.”

În ceea ce privește viitorul, referindu-se la îngrijirea continuă, Reinier Schlatmann crede că se va pune mai mult accent pe prevenție și pe îngrijirea la domiciliu. „Cum te asiguri, atunci când părăsești spitalul, că nu te vei întoarce și cum vor fi sprijiniți cei care au boli cronice sunt doar câteva dintre temele care vor fi de interes în anii ce vin.”

CEO-ul Philips CEE crede că, pe măsură ce tehnologia avansează, fiecare pacient va avea conturat și va putea accesa istoricul său medical, așa-numitul „digital twin”.  „Acum, de multe ori se întâmplă să mergi la secții diferite și să răspunzi la aceleași întrebări; mai mult, centralizarea datelor va permite doctorilor să ofere diagnostice mult mai exacte. Pe de altă parte, există numeroase provocări legate de securitatea datelor.”
Sistemul de sănătate al viitorului va fi unul mai eficient, axat pe precizie și personalizarea serviciilor medicale, ca urmare a folosirii analizelor de date, adaugă Schlatmann. „Actul medical se va muta din ce în ce mai mult în afara spitalului, atât pentru prevenție, cât și pentru îngrijire la domiciliu, iar spitalele vor fi centre de excelentă specializate; nu va mai fi vorba de clădirea în sine, ci de instituția spitalului − o rețea de profesioniști cu acces la un set complex de informații ce le va permite gestionarea coordonată a îngrijirii pacientului. Rolul medicului va fi întotdeauna deosebit de important ca și interacțiunea acestuia cu pacientul, dar procesul va fi semnificativ îmbunătățit prin accesul acestora la date.”