Otravă, avioane și Putin: Cursa disperată a lui Abramovici pentru a-și salva averea și a opri războiul. Cine este unul dintre cei mai influenți oligarhi ruși și cum a ajuns din cercurile ascunse ale Kremlinului la mediator de pace

În timp ce tancurile rusești se scurgeau peste granițele Ucrainei în primele ore ale zilei de 24 februarie, Vladimir Putin i-a convocat pe principalii oligarhi ai țării la o întâlnire la Kremlin, scrie FT. 

În acel moment, Roman Abramovici se afla în sudul Franței, unde deține Château de la Croë, o vilă mare cu un teren de 19 acri pe malul mării, în Antibes. El s-a grăbit să ajungă la Moscova cu avionul său privat, dar a ajuns prea târziu pentru audiență, care a fost parțial televizată.

Abramovici a aranjat să aibă o întâlnire privată cu Putin. El și-a cerut scuze președintelui rus pentru întârziere, dar – potrivit a trei persoane care au cunoștință despre discuție – a susținut cu tărie și ideea de a pune capăt războiului.

Putin l-a ascultat, au spus aceste persoane. În cele din urmă, acesta și-a dat binecuvântarea personală pentru ca Abramovici să acționeze ca mediator în negocierile de pace.

Intervenția neobișnuită a fost riscantă – Putin i-a descris pe rușii de elită care simpatizează cu Occidentul drept “gunoaie și trădători”. Dar a declanșat o odisee frenetică de cinci săptămâni în care Abramovici a străbătut regiunea, încercând în același timp să își protejeze averea de sancțiunile provocate de război, promovând în același timp un proces de pace.

Invazia Ucrainei a bulversat complet viața atent construită de Abramovici în Occident, pe care reușise să o izoleze de controversele legate de modul în care și-a făcut banii după prăbușirea Uniunii Sovietice.

Sancțiunile impuse de Marea Britanie și de UE l-au obligat să scoată la vânzare clubul de fotbal Chelsea, să traverseze cu două superiahturi în largul mării pentru a se refugia în Turcia, să transfere controlul a cel puțin două vehicule de investiții către un asociat și, potrivit unor informații, să încerce să retragă sume uriașe de la administratori de active la nivel mondial. Acțiunile Evraz, producătorul de oțel listat la Londra și principalul său activ industrial rămas, sunt suspendate după ce au scăzut cu 85% în acest an.

În același timp, Abramovici și-a desfășurat propria diplomație de tip “navetă”, pe canale secundare.

În ultima lună, el a zburat între Moscova, Israel și Turcia, ajutând la medierea discuțiilor, și chiar a mers la Kiev în cel puțin două ocazii pentru a se întâlni cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. De asemenea, el a supraviețuit unei presupuse otrăviri în timpul negocierilor, care l-a făcut să-și piardă complet vederea timp de câteva ore.

La ultima rundă de discuții dintre Rusia și Ucraina, care a avut loc marți la Istanbul, Abramovici a stat alături de delegația rusă și a discutat cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan – o recunoaștere publică a rolului său formal în negocieri.

În acest proces, Abramovici a răsturnat complet scenariul pe care l-a scris cu atâta asiduitate despre el însuși. Timp de două decenii, el a minimizat orice sugestie că este un apropiat al lui Putin, folosind uneori amenințarea cu acțiuni în justiție în instanțele londoneze pentru a se apăra de afirmațiile privind legăturile financiare cu președintele. Dar, chiar în momentul în care averea și stilul său de viață au fost amenințate, relația sa personală cu Putin a devenit atuul lui Abramovici, sursa avantajului său de pacificator improbabil.

Erdogan a declarat că prezența lui Abramovici la discuții arată că Putin “crede, are încredere în el”. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Putin, a declarat că Abramovici nu a fost membru oficial al delegației ruse, dar că a ajutat la “anumite contacte între partea rusă și cea ucraineană”.

“Se pare că au relații mult mai apropiate decât credeam. El a fost întotdeauna mai apropiat de Putin decât mine, dar nu credeam că este atât de apropiat”, spune un coleg oligarh care îi cunoaște pe amândoi încă din anii 1990. “Nimeni nu era conștient. Nimeni altcineva nu putea juca acest rol”.

Zelensky a cerut SUA să amâne impunerea de sancțiuni împotriva lui Abramovici pentru ca acesta să poată continua să călătorească, chiar dacă președintele Ucrainei spune că rămâne sceptic în privința motivelor oligarhului.

“Toți acești oameni se tem de sancțiuni – sunt sigur că nu există un mare patriotism în asta”, a declarat Zelensky săptămâna trecută. Cu toate acestea, a adăugat el, “să ajungem la guvernul rus a fost ireal. [Acum] cineva reușește să obțină ceva”.

Criticii lui Abramovici insistă asupra faptului că acesta se folosește de discuții pentru a-și salva activele din străinătate. “Nu sunt sigur cât de mult implicarea sa în această mediere este reală și eficientă și cât de mult este un instrument de PR”, spune Vladimir Ashurkov, director executiv al Fundației Anticorupție fondată de disidentul rus încarcerat Alexei Navalny. “Este un tip creativ și are oameni creativi care lucrează pentru el, așa că poate fi doar o modalitate de a avea o șansă de a ușura sancțiunile.”

Un purtător de cuvânt al lui Abramovici a refuzat să comenteze. Peskov nu a comentat întâlnirea oligarhului cu Putin, ale cărei detalii au fost raportate pentru prima dată în această săptămână de site-ul independent rus Proekt.

Apropiații oligarhului insistă asupra faptului că singura sa prioritate este să pună capăt războiului. “Ar putea fi vorba de o agendă dublă? Sigur, dar cine altcineva ar putea face asta – să ajute Ucraina și să oprească Rusia?”, spune unul dintre ei. “Roman este singurul care încearcă”.

Cine este Abramovici? 

Abramovici a fost întotdeauna un supraviețuitor. Născut în 1966 din părinți evrei în Saratov, la aproximativ 800 km sud-est de Moscova, a rămas orfan la vârsta de trei ani. În tinerețe, s-a apucat de afaceri și, la începutul anilor 1990, era implicat în comerțul cu petrol.

O întâlnire întâmplătoare, în 1994, cu Boris Berezovsky, un magnat cu legături strânse cu președintele de atunci, Boris Elțîn, i-a schimbat soarta pentru totdeauna.

În condițiile în care statul rus era aproape de faliment, cei doi au profitat de legăturile lor pentru a cumpăra compania petrolieră Sibneft la un preț de aproximativ 200 de milioane de dolari, în cadrul unei licitații despre care criticii au afirmat de mult timp că a fost trucată. Afacerea Sibneft avea să se dovedească a fi una dintre cele mai profitabile dintr-o epocă în care țara și-a amanetat bijuteriile coroanei.

Abramovici și Berezovsky au făcut parte din grupul apropiat lui Elțîn, dar sub Putin, care a devenit președinte în 2000, averile lor au decolat rapid.

Berezovsky s-a confruntat public cu Putin, și-a vândut participația la principalul canal de televiziune din Rusia lui Abramovici și a fugit din țară pentru a scăpa de o anchetă penală privind afacerile sale. Abramovici a dat dovadă de fidelitate față de Kremlin, ocupând timp de opt ani funcția de guvernator în Chukotka, o regiune pustie din nord-estul Rusiei, cu o populație de doar 50.000 de locuitori.

Abramovici, timid din punct de vedere publicitar, și fostul ofițer KGB au dezvoltat curând o relație, deși chiar și persoanele care îi cunosc pe cei doi bărbați se declară surprinse de câtă încredere pare să aibă Putin în oligarh.

“Amândoi sunt personalități foarte închise”, spune una dintre aceste persoane.

În 2005, loialitatea politică a lui Abramovici și-a primit răsplata. Alți oligarhi care au construit averi în anii ’90 s-au confruntat cu provocări juridice și fiscale – sau cu închisoarea, în cazul lui Mihail Hodorkovski, cel mai mare baron al petrolului din Rusia, când a fost arestat în 2003 după ce l-a provocat public pe Putin.

Dar Gazprom, gigantul rusesc de stat din domeniul gazelor naturale, a fost de acord să cumpere Sibneft pentru 13 miliarde de dolari – asigurând astfel sursa celei mai mari părți a averii lui Abramovici, pe care Forbes o estimează la 8,4 miliarde de dolari.

“A fost o chestie de la sine înțeleasă pentru el”, spune Roman Borisovici, un fost bancher rus devenit militant anticorupție, despre relația pe care Abramovici a construit-o cu Putin. “A înțeles că zilele sale erau numărate. Toți cei care erau apropiați de familia lui Elțîn erau cel puțin ostracizați, iar el se afla în cea mai proastă poziție dintre toate. Așa că ar fi făcut orice”.

Chiar înainte de afacerea Gazprom, Abramovici a vrut să-și construiască o nouă viață în Occident. În 2003, a cumpărat Chelsea pentru 150 de milioane de lire sterline, o afacere care avea să-l transforme într-un nume cunoscut în Anglia.

Vorbind prin intermediul unui translator în momentul achiziției, el a declarat într-un interviu acordat Financial Times din Londra: “Este plăcut să fii aici, te simți confortabil și nu simți că oamenii te urmăresc. Sunt sigur că oamenii se vor concentra asupra mea timp de trei sau patru zile, dar va trece. Vor uita cine sunt, iar asta îmi place”.

Abramovici a cumpărat proprietăți în Marea Britanie în valoare de cel puțin 200 de milioane de lire sterline, inclusiv o vilă cu 15 dormitoare în Kensington Palace Gardens, care a fost în trecut ambasada sovietică.

“A fost un magnat din umbră din Siberia [ …] apoi, dintr-o dată, este un om de afaceri britanic legitim cu un cec gras subscris de guvernul rus”, spune Borisovici. “Toată lumea a crezut că aceștia sunt cei mai curați bani pe care îi poți scoate din Rusia”.

El s-a impus ca un patron al artelor și a donat jumătate de miliard de dolari pentru cauze evreiești; președintele principalului grup evreiesc din Rusia a declarat în 2018 că Abramovici merită creditul pentru “80%” din viața evreiască din țară.

Dar, în ciuda încercării de a se reinventa în Occident, Abramovici nu a putut scăpa niciodată pe deplin de afirmațiile privind traseul pe care l-a urmat pentru a ajunge acolo.

În 2001, potrivit lui Serghei Kolesnikov, un fost partener de afaceri al unor prieteni ai lui Putin, Abramovici a donat 203 milioane de dolari pentru a cumpăra echipamente medicale pentru un spital militar din Sankt Petersburg.

Cu toate acestea, echipamentul a fost cumpărat cu o reducere, iar 35% din fonduri au fost deturnate către companii offshore care, potrivit lui Kolesnikov, erau în mare parte deținute de Putin și au fost cheltuite fără știrea donatorilor pentru proiecte, inclusiv un palat somptuos care ar fi fost construit pentru uzul președintelui pe coasta Mării Negre.

Abramovici a declarat la momentul respectiv că a donat doar 180 de milioane de dolari și că plata s-a bazat pe facturile companiei care a furnizat echipamentul.